ROMA / 19:31, 21.10.2008 Câteva mii de schelete umane, datând din primul secol al erei noastre, au fost descoperite într-o catacombă din Roma, potrivit unui anunţ al Institutului Naţional de Cercetări Arheologice Preventive (INRAP). Între 3.000 şi 4.000 de schelete, care datează din primul secol al erei noastre, au fost descoperite într-o catacombă care conţine şase camere, a anunţat Philippe Blanchard, arheologul şef INRAP. Scheletele erau depozitate unele deasupra celorlalte, cele mai multe dintre ele fiind culcate pe spate. Detaliul care a şocat comunitatea arheologilor a fost faptul că acele schelete umane au fost depozitate cu zecile în acelaşi timp, „iar acest amănunt ne face să ne gândim la o mortalitate anormală, la un eveniment special”, a declarat Dominique Castex, antropolog la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS). Nu există informaţii despre nicio catastrofă naturală care s-ar fi petrecut în acea perioadă, a indicat specialistul. Catacomba este situată în apropierea mausoleului construit, în anul 320 d.Cr., de împăratul Constantin I în onoarea mamei sale, Elena, şi face parte din reţeaua celor 60 de catacombe ale oraşului Roma, care însumează tuneluri subterane cu o lungime de 4,5 kilometri. Catacombele creştine puteau să adăpostească, la mijlocul secolului al III-lea d.Cr. până la 11.000 de morţi. Un accident banal, spargerea unei conducte de apă, a condus la această descoperire. În timpul lucrărilor de renovare, echipa de muncitori a descoperit o frescă, ce reprezintă două chipuri având deasupra lor o aură. Prezenţa acestor aure i-a făcut pe arheologi să se gândească imediat la un depozit de martiri creştini. Corpurile nu prezentă, însă, niciun fel de leziuni, ceea ce sugerează ipoteza unei epidemii, ţinând cont de numărul mare al scheletelor. Un alt detaliu şocant este faptul că feţele morţilor au fost acoperite cu un strat de ghips – similar măştilor mortuare. „În contextul unei epidemii, este ciudat ca un cadravru să fie decorat”, a precizat Philippe Blanchard. În plus, au fost descoperite foarte puţine bijuterii (o pereche de cercei, un inel, un ac de păr), iar în acea perioadă a istoriei, morţii erau înhumaţi cu multe obiecte de podoabă. Câteva resturi de ţesături, chihlimbar şi fire de aur ar putea să-i ajute pe arheologi să descopere identitatea celor înhumaţi în acele catacombe. Primele analize medicale efectuate nu au putut să stabilească motivul decesului acelor persoane. În prezent, unul dintre dinţii găsiţi la faţa locului este analizat prin metode moderne, iar cercetătorii speră să afle secretul acestor schelete misterioase.
