- Sondajele indică un concurs strâns
- Regula de 20 de ani a lui Erdogan pe linie
ISTANBUL, 14 mai (Reuters) – Liderul opoziției din Turcia, Kemal Kilicdaroglu, a declarat că a condus împotriva președintelui Tayyip Erdogan la alegerile prezidențiale de duminică, în ciuda faptului că presa de stat l-a plasat pe Erdogan în fruntea primelor rezultate.
Citând manipularea în raportarea rezultatelor anticipate la alegerile anterioare, primarul opoziției din Istanbul, Ekrem Imamoglu, a declarat la televizor că nimeni nu ar trebui să țină seama de rezultatele anticipate împărtășite de agenția de stat Anadolu.
Primele rezultate de la Anadolu difuzate de presa turcă l-au arătat pe președintele Tayyip Erdogan în frunte cu 52,55% din voturi, în comparație cu Kilicdaroglu cu 41,55%, deși diferența se reduce pe măsură ce numărarea continua.
„Suntem în frunte”, a spus Kilicdaroglu pe Twitter.
„Putem spune acest lucru confortabil: domnul Kilicdaroglu va fi anunțat astăzi ca al 13-lea președinte al țării noastre”, a adăugat Imamoglu într-o conferință de presă.
Radiodifuzorul TRT Haber a dat rezultatele de la Anadalou pe baza unui număr de 41,83% din urne.
Rezultatele inițiale erau de așteptat să fie favorabile pentru Erdogan, deoarece multe dintre primele numărări provin de obicei din inima lui conservatoare, rurală.
Votul de duminică este unul dintre cele mai importante alegeri din istoria de 100 de ani a țării, un concurs care ar putea pune capăt guvernării imperioase de 20 de ani a lui Erdogan și ar putea reverbera cu mult dincolo de granițele Turciei.
Sondajele de opinie dinaintea alegerilor i-au dat lui Kilicdaroglu, care conduce o alianță formată din șase partide, un ușor avans, două sondaje de vineri arătându-l peste pragul de 50% necesar pentru a câștiga definitiv. Dacă niciunul nu câștigă mai mult de 50% din voturi, va avea loc un tur de scrutin pe 28 mai.
Votul prezidențial va decide nu numai cine conduce Turcia, o țară membră a NATO de 85 de milioane, ci și modul în care este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa pe fondul unei crize profunde a costului vieții și forma politicii sale externe.
Secțiile de votare s-au închis oficial la 5 pm (1400 GMT) după nouă ore de vot.
Alegerile, care sunt și pentru parlament, sunt urmărite cu atenție în capitalele occidentale, Orientul Mijlociu, NATO și Moscova.
O înfrângere a lui Erdogan, unul dintre cei mai importanți aliați ai președintelui Vladimir Putin, va deranja Kremlinul, dar va consola administrația Biden, precum și mulți lideri europeni și din Orientul Mijlociu care au avut relații tulburi cu Erdogan.
Cel mai longeviv lider al Turciei a transformat membrul NATO și a doua țară ca mărime a Europei într-un jucător global, a modernizat-o prin megaproiecte precum poduri, spitale și aeroporturi noi și a construit o industrie militară căutată de statele străine.
Dar politica sa economică volatilă a ratelor dobânzilor scăzute, care a declanșat o criză în spirală a costului vieții și a inflației, l-a lăsat pradă furiei alegătorilor. Răspunsul lent al guvernului său la un cutremur devastator din sud-estul Turciei, care a ucis 50.000 de oameni, a adăugat consternarea alegătorilor.
Kilicdaroglu s-a angajat să pună Turcia pe un nou curs prin revigorarea democrației după ani de represiune de stat, revenirea la politici economice ortodoxe, împuternicirea instituțiilor care și-au pierdut autonomia sub strânsoarea lui Erdogan și refacerea legăturilor fragile cu Occidentul.
[1/16] Președintele turc Tayyip Erdogan își salută susținătorii după ce și-a votat la o secție de votare din Istanbul, Turcia, 14 mai 2023. Murat Cetinmuhurdar/PPO/Handout via REUTERS
Mii de prizonieri politici și activiști, inclusiv nume de nivel înalt precum liderul kurd Selahattin Demirtas și filantropul Osman Kavala, ar putea fi eliberați dacă opoziția va predomina.
POLITICA POLARIZATĂ
„Văd în aceste alegeri o alegere între democrație și dictatură”, a spus Ahmet Kalkan, în vârstă de 64 de ani, în timp ce vota la Istanbul pentru Kilicdaroglu, făcând ecou criticilor care se tem că Erdogan va guverna din ce în ce mai autocratic dacă va câștiga.
„Am ales democrația și sper ca țara mea să aleagă democrația”, a spus Kalkan, un lucrător pensionar din sectorul sănătății.
Erdogan, în vârstă de 69 de ani, este un veteran cu o duzină de victorii electorale și spune că respectă democrația și neagă că este un dictator.
Ilustrand modul in care presedintele inca detine sprijin, Mehmet Akif Kahraman, votand si la Istanbul, a spus ca Erdogan inca reprezinta viitorul chiar si dupa doua decenii la putere.
„Dacă Dumnezeu vrea, Turcia va fi un lider mondial”, a spus el.
Votul parlamentar este o cursă strânsă între Alianța Populară, formată din Partidul AK (AKP) al lui Erdogan, cu rădăcini islamiste, și naționalistul MHP și alții, și Alianța Națională a lui Kilicdaroglu, formată din șase partide de opoziție, inclusiv Partidul Popular Republican (CHP) laic, înființat de Fondatorul Turciei, Mustafa Kemal Ataturk.
Cu 42% din urne numărate, HaberTurk a pus alianța lui Erdogan pe 57,95% și alianța opoziției pe 28,65% în votul parlamentar.
SCHIMBAREA SAU CONTINUITATEA
Erdogan, un orator puternic și un maestru al campaniei, a reușit să se oprească din campanie. El impune o loialitate acerbă din partea turcilor evlavioși care s-au simțit cândva lipsiți de drepturi în Turcia seculară, iar cariera sa politică a supraviețuit unei tentative de lovitură de stat în 2016 și a numeroaselor scandaluri de corupție.
Cu toate acestea, dacă turcii îl vor înlătura pe Erdogan, va fi în mare parte pentru că și-au văzut prosperitatea și capacitatea de a satisface nevoile de bază scăzând, cu inflația care a depășit 85% în octombrie 2022 și o prăbușire a lirei.
Kilicdaroglu spune că ar încerca să readucă Turcia în sistemul parlamentar de guvernare, din sistemul executiv prezidențial al lui Erdogan, adoptat printr-un referendum în 2017. El a promis, de asemenea, că va restabili independența sistemului judiciar despre care criticii spun că Erdogan a folosit-o pentru a reprima disidența.
Erdogan a preluat controlul strict asupra majorității instituțiilor Turciei și a lăsat deoparte liberalii și criticii. Human Rights Watch, în Raportul său mondial 2022, a declarat că guvernul lui Erdogan a dat înapoi recordul Turciei privind drepturile omului cu decenii.
Alegătorii kurzi, care reprezintă 15-20% din electorat, vor juca un rol vital, fiind puțin probabil ca Alianța Națiunii să obțină o majoritate parlamentară de la sine.
Partidul Democrat Popular al Poporului (HDP) pro-kurd nu face parte din principala alianță de opoziție, dar se opune cu înverșunare lui Erdogan după o represiune asupra membrilor săi în ultimii ani.
Scris de Alexandra Hudson Editare de Frances Kerry
Standardele noastre: Principiile Thomson Reuters Trust.