Date istorice
Prima atestare documentara a comunei Moneasa dateaza din 1597 când principele Sigismund Bathory îi doneaza lui Kornis Gaspar de Goncz-Rusca,domeniul si cetatea Dezna împreuna cu izvoarele termale si zacamintele de fier de la Moneasa.Chiar daca prima atestare documentara a comunei Moneasa dateaza din 1597, nu se poate vorbi de un istoric numai al ei daca nu se fac referiri si la cetatea si domeniul Dezna, din care Moneasa a facut parte.
Dezna (Deznye) a fost deja cetate in 1318, pâna la 1557 ea fiind de mai multe ori proprietatea fam. Losonczy si a turcilor.
Dupa anul 1557, cetatea si domeniul Dezna cad din nou în mâinile turcilor, ele fiind proprietatea pasei din Ineu.
în aceasta perioada turcii deschid la Moneasa bai datorita apelor termale de aici.
În 1693 dupa alungarea turcilor guvernul a considerat comitatele Arad si Zarand drept achizitii noi.
Dupa alungarea turcilor, Moneasa a fost repopulata de familiile Condie, Sodinca, Ciupesti, Groza, venite din comitatul Bihor.
Baronul Nevery Alexa de Gyula Vârsand, împreuna cu fratele sau Iosif au cumparat mai multe domenii în Banat.
În 1804 Iosif a mostenit Moneasa unde a continuat sa se ocupe de exploatarea minereului de fier si a calcarului.
În 1847, contele Waldstein Wartenberg Cristian Ernest cumpara cu 800,000 florini Sebis, pe care apoi îl mareste prin cumpararea mosiilor din Moneasa (martie 1852 de la fam. Nevery), din Ravna (de la fam. Iosa) si din Selejani (de la fam. Torok)
În 14 august 1893 se da în folosinta calea ferata ingusta Moneasa-Sebis construita de Calea Ferata Unita Arad-Cenad.
Contele Wenckheim a facut modificari în statiune, în locul cladirilor vechi ale baii a construit o casa cu etaj lunga de 80 m.(actuala vila 1)
Lânga aceasta cladire se mai afla un restaurant din sticla iar alaturi cladirea bucatariei (vila2)
În valea principala mai exista o casa pentru oaspeti cu 16 camere (actuala vila3) iar lânga ea se afla un sanatoriu de hidroterapie cu apa rece.
În urma reamenajarii statiunii a crescut imediat numarul vizitatorilor, ajungându-se în 1895 la 100 de personae care au stat în statiune timp de o luna.
La data de 13 mai 1898, Moneasa obtine de la Ministerul de Interne caracterul de Statiune Balneara.
Prezentare generala
Comuna Moneasa se afla situata la poalele Muntilor Codru-Moma. Comuna are o suprafata administrativa de 6824 ha si este formata din doua sate:
Moneasa – sat resedinta de comuna situat la o distanta de 102 km fata de municipiul Arad si Ranusa.
Populatia comunei numara la ultimul recensamânt 1056 locuitori din care 97,7% erau români, 1,7% maghiari si 0,6% alte nationalitati si populatie nedeclarata.
Urmele locuirii pe aceste meleaguri dateaza din paleolitic si neolitic si au fost descoperite în complexul de pesteri „Hoanca” si „Ivoi”.
Prima atestare documentara a localitatii Moneasa dateaza din anul 1597. Satul Ranusa este atestat documentar în anul 1556.
Comuna Moneasa este una dintre putinele comune ale judetului ce dispune de un potential economic ridicat. Exploatarea marmurelor negre si rosii, izvoarele minerale bicarbonatate, calcice, sodice, oligominerale si mezotermale, valorificate înca din anul 1866, exploatarea si prelucrarea lemnului precum si exploatarea celorlalte resurse turistice ale zonei sunt raspunzatoare de sustinerea economiei locale.
Potentialul turistic al comunei Moneasa este unul de exceptie. Statiunea turistica balneoclimaterica Moneasa este principalul obiectiv turistic al comunei. Dispunând de un climat de adapost, statiunea functioneaza pe toata perioada anului si este recomandata în tratarea diferitelor afectiuni, în special a celor reumatismale, ale aparatului digestiv si ginecologice.
Pestera „Valea Morii” – rezervatie naturala de interes national, pestera „Liliecilor”, cascada „Boroaia”, vârful „Momuta” si ruinele cuptorului de topit fier completeaza lista obiectivelor turistice ce nu trebuie ocolite în periplul oricarui turist prin aceasta parte de tara.
Aflata la o distanta de 110 km de Arad, statiunea Moneasa este locul ideal unde sa va petreceti un sfarsit de saptamana sau un concediu intreg, in orice anotimp.
Vara, puteti merge la strandul din statiune si va puteti plimba prin padurile din jur; puteti inchiria un teren de tenis sau unul de baschet. Toamna, culorile in care se invesmanteaza copacii de pe dealurile dimprejur par desprinse dintr-o poveste. Iarna, daca aveti norocul sa fie zapada, statiunea este feerica. Primavara, natura revine la viata si puteti fi printre primii care dau de ghiocei si branduse pe malurile unui parau.
Supranumita “Perla Muntilor Apuseni” si numita in limba maghiara Menyháza, adica “Orasul Paradisului”, Moneasa este situata intr-o mica depresiune, la poalele muntilor Codru-Moma, la altitudinea de 280 metri. Piscurile din jur se inalta pana la altitudini de 1 000 de metri. Apele termominerale de aici au fost cunoscute, se pare, inca de pe vremea romanilor, care au avut aici terme. Apele au temperatura de 25 – 32 de grade si sunt bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, cu certe proprietati curative. In secolul XVII, regiunea in care este situata statiunea a fost cucerita de otomani, care insa au plecat de aici dupa infragerea de la Viena, parasind inclusiv Cetaeta Deznei, situata la o distanta de 10 km. In 1835, “Descrierea geografica a comitatului Arad” mentioneaza pentru prima data folosirea apelor termominerale din regiune. Intr-un raport din 1854 sta scris ca statiunea a fost vizitata de 27 de vilegiaturisti. Dupa ce Ministerul de Interne Imperial de la Viena i-a conferit titlul de statiune balneara, pe 13 mai 1886, numarul de turisti a crescut, in anul 1895, la 2 000 de persoane. Traseele turisice din jurul statiunii, in peisajul feeric al Muntilor Codru-Moma, se pot parcurge insotiti de un ghid sau pe cont propriu. Acestea sunt: Pestera Liliecilor (aflat la distanta de o ora de mers pe jos), Cariera de Marmura (45 de minute), Izvorul Piatra cu Lapte (20 minute) Grota Ursilor (10 minute), Cuptorul de Fier (10 minute), Rezervatia de nuferi, Varful Izoi, Stanca Laptelui, Tinoasa, Platoul Carstnic, Cetatea Deznei.
Exista multiple posibilitati de cazare, pentru orice buzunar
