Întreaga linişte a bisericii locale a fost zguduită săptămâna trecută de incidentul petrecut în Arhiepiscopia Aradului, unde preotul Bupte a fost agresat, se pare cu un duh al blândeţii ieşit din comun, de un coleg de breaslă. Din informaţile apărute în presă, vicarul Arhiepiscopiei Aradului a primit o dojană poate pe măsura lui sau poate prea mică pentru toată activitatea depsă în slujba servicilor(ştim noi care).
Cine este acest stigmatizat al presei arădene ce în ultimile zile nu este lăsat să-şi vindece rănile pricinuite de pumnii încasaţi din gratuitate. Despre vicarul Bupte, spun gurile rele că ar fi cel ce conduce administrativ destinele Episcopiei, alţii zic ca înainte de 89 ar fi fost activ la cadre şi chiar şi azi mai face rapoarte poate din obişnuinţă sau poate din funcţa pe care încă o deţine acolo. Tot despre acest reverend se spune că el hotărăşte pe cine sfinţeşte Arhiepiscopul Timotei ca preoţi sau nu, asta în funcţie de donaţia făcută de candidat, că nu putem vorbi de anumte criterii de valoare a celor ce ne vorbesc duminica. Că a fost chemat la DNA e o certitudine, că ar fi dispărut bani din anumite fonduri sau Casa de Ajutor Reciproc poatefi un fals, cum să dispar ceva ce poate nu a intrat niciodată, se pare că tot lui se datorează schimbările radicale de la Protopopiatul din Arad unde unii au fost daţi cu piciorul în fund afară, fără un motiv pertinet, fiind duşi alţii care nu au nici un grad de rudenie între ei, ca de exemplu protopopul actual şi-a angajat soţia şi o bună prietenă ca să nu fie vorba de un clan, cât despre vicarul Bupte nu putem spune că şi-a băgat ginerele pe o funcâie onorabilă în Arhiepiscopie. Dacă am avea puţin timp la dispoziţie, am face un sondaj pentru a vedea părerea slujitorilor altarelor arădene cu privire la personajul acesta, dar suntem în campanie electorală si ne canalizăm atenâia pe acel subiect. Totuşi credem că în unele situaţii doar pământul galben ne mai scapă…sau poate acesta(adică pământul galben) să fie începutul unui sfârşit tragic a celui ce a umplut dosare pe la securitate, băgând spaima în mulţi preoţi ameninţai la telefon, oare se pregăteşte o pensionare rapidă sau va rămâne pe post până va ajunge la o vârstă matusalemică, ţinând de scaun cu ultimele puteri ce i-au mai rămas înainte să se impiedice de bordurile lui Videanu(că cică nu a fost bătut ci a ameţit împiedicându-se de o bordură pusă ostentativ de cineva pentru ai face rău) şi să-şi mutileze blânda faţă.
Un lucru este cert, e vorba de bani, de foarte mulţi bani la mijloc ce trebuiau justificaţi pentru deblocarea conturilor, unde fiscul a găsit mari nereculi. Şi totuşi banu-i ochiu dracului ce poate purta uneori şi sutană.
C.G.B.R.
