Aradul, târgul din trecut şi mica Vienă din perioada austro-ungară, s-a dezvoltat nu doar datorită potenţialului economic ci şi cultural, astfel se explică apariţia unor periodice sau reviste ce au ajutat şi la emanciparea naţională dar care au dus cultura la un nivel înalt.
Presa, în general, a avut un rol important în viaţa cetăţi, prin informaţile pe care le prezenta publicului cititor dar şi prin articolele, eseurile, recenzile şi versurile semnate de renumiţi scriitori şi poeţi.
Printre numele de seamnă ce se leagă de fondarea presei româneaşti amintim pe Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Asachi, Gheorghe Bariţiu precum şi Timotei Cipariu, A. I. Odobescu, Bogdan Petrescu-Haşdeu şi Ioan Bianu, care s-a ocupat şi de strângerea şi inventarierea fondului de carte şi periodice.
Aradul cunoate paisprăzece periodice sau ziare literare ce au apărut în perioada anilor 1869-1939 şi pe care le vom prezenta în ordine cronologică dând şi câteva date interesante despre acestea.
Speranţa (1869-1872)
Apare pentru prima dată în 1869, având caracter literar bisericesc numită: „Speranţa Foaia literaria-bisericesca. Organulu Societatei de lectura a teologiloru romani din Aradu”, cu o apariţie bilunară. Printre colaboratorii de seamă ai acestei foi amintim: Iulian Grozescu, G. Morariu, Ioan Slavici, G. Sion şi Vincenţiu Mangra. Din păcacate acest periodice îşi încheie activitatea în anul 1872.
Gura satului (1871-1903)
Această revistă satirică apare pentru întâia oară în 5 ianuarie 1871 la Pesta, peste o lună, adică în februarie 1871, va apărea la Gherla şi la Arad din 7 martie acelaşi an până la 30 septembrie 1879. Gura satului va cunoaste şi seria a II-a de apariţie din 12 ianuarie 1901 până în 25 aprilie 1903 când îşi va încheia apariţia definitiv.
Gura satului era o revistă umoristică înfiinţată de Vasile Stănescu numită: „Organ lumeţ, socio-politic” ce ulterior apare sub denumirea „Umoristul”. Din redacţie la acea vreme făceau parte: Iosif Vulcan, Ioan Slavici şi timp de trei ani va intra în acest comitet şi Ioan Rusu Şirianu (1900-1903).
Fiind o revistă umoristică îşi propune să critice greşelile politicienilor dar şi ale societăţii, publică de asemenea şi versuri de Gr. Alexandrescu, Al. Depărăteanu, G. Baranzi, Al. Macedonski şi proză de I. L. Caragiale.
Tribuna poporului (1869-1912)
Unul din cele mai importate periodice apărute la Arad este cu siguranţă Tribuna poporului ce debutează cu un număr de probă la 25 decembrie 1896 iar din 1 ianuarie 1897 până în 28 februarie 1912 nu va cunoste nici o întrerupere fiind tipărită zilnic.
Fondatorul acestei foi ce cuprinde şi secţiune literară era Aurel P. Borcianu iar Ioan Rusu Şirianu a fost redactor responsabil. Din 1912 va fuziona cu ziarul Românul.
Dintre colaboratorii acestei foi cu apariţie zilnică amintim pe Vasile Lucaci, Vasile Mangra, episcopul de Arad ce nu a fost recunoscut de guvernul Ungariei, Ioan Rusu Şirianu iar la partea literară amintim pe Vasile Alecsandri, D. Anghel, Andrei Bîrseanu, Lucian Blaga, I. L. Caragiale, George Coşbuc, Aron Cotruş, Maria Cunţan, M. Sadoveanu, I. Slavici, etc.
Tribuna poporului îşi încheie activitatea în anul 1912, foaie care în parioada anilor 1904-1912 va purta numele de Tribuna.
Românul (1911-1938)
Numai din titlul acestui periodic ne dăm seama că a fost un zar politic ce lupta pentru emanciparea naţională şi culturală. Românul îşi începe activitatea în 1911 şi cunoaşte mai multe întreruperi: din 28 februarie 1916 până în 26 octombrie 1918 este prima intrerupere, din 1922 până în 1927 a doua întrerupere iar a treia din 1932 până în 1935 a treia, din acest an va funciona până în anul 1938 când va dispărea pentru totdeauna de pe piaţa arădeană.
Din primul comitet redacţional făceau parte: Vasile Lucaciu, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voevod, Valeriu Moldoveanu. În perioada anilor 1911-1916 director ala cestui ziar va fi politicianul Vasile Goldiş, care va încerca o fuziune a ziarului Românul cu Tribuna poporului, lucru înfăptuit în 1912 de C. Stere.
Printre colaboratorii de seamă amintim pe Nicolae Iorga, Petre Dulfu, A. Vlahuţă, Aron Cotruş, G. Coşbuc, Maria Cioban, Alexandru Brătescu-Voineşti, Ion Minulescu, Eugen Lovinescu, Onisifor Ghibu şi Mihail Sdoveanu.
Materialele publicate sunt diferse având conţinut naţional politic cât şi literar.
Pagini literare 1916
Chiar dacă are o apariţie scurtă, doar de un an, totuşi cu cele două numere pe lună, revista Pagini literare reuşeşte să adune nume reprezentative ale culturii arădene. Fondatorul acesteia este Victor Stanciu ce doreste ca prin această revistă Pagini literare, să publice eseuri, cronici, versuri şi traduceri din literatura universală. Printre colaboratori amintim pe A. Bîrseanu, I. V. Soricu, Teodor Mureşanu, Aron Cotruş, Ovidiu Hulea, Mihai Gaşpar, I. Agârbiceanu, Liviu Marin, Hora Petra-Petrescu, Ion Meţianu, Gavril Todică etc.
Genius (1924-1925)
Cu o apariţie scurtă de numa doi ani revista Genius de la Arad, scoate pe piaţă câte un număr pe lună ce are drept scop o colaborare europeană, publicând corespondenţa din marile oraşe ale lumii precum şi interviuri cu personalităţi culturale ale epocii cum ar fi St. Zweing, Upton Sinclair etc.
Directorul acestei reviste era Franyo Zoltan de origine maghiară, care traduce în limba sa maternă versuri scrise de Lucian Blaga, Al. Philippide etc. Revista Genius apărută la Arad îşi încheie activitatea în luna martie 1925.
Salonul literar (1925-1926)
Alexandru T. Stamatiad înfiinţează în 1925 publicaţia modernistă Salonul literar ce apare lunar din martie 1925 până în mai 1926. Chiar dacă a avut o viaţă scurtă, în această publicaţie scriu personalităţi de prestigiu ca: Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, G. Bogdan-Duică, tot aici sunt publicate texte ale unor scriitori ca: Al. Macedonski, Arghezi şi nu în ultimul rând colaborază cu versuri Aron Cotruş, Al. Negură, Al. Grigoriu etc.
Laboremus 1926
Dintr-un elan tineresc şi sub stricta supraveghere a profesorului Inocenţiu Loga alături de redactorul Gheorghe Florea, elevii de la Liceul „Moise Nicoală” din Arad lucrează la acest ziar numit Laboremus, ce apare bilunar, conţinând articole literare, recenzi şi note ale elevilor. Printre semnatarii mai de seamă din partea elevilor s-a evidenţiat tânărul M. Beniuc. În 1964 Laboremus apare ca revistă a elevilor Liceului „Ioan Slavici”
România literară 1930
Ovidiu Hulea alături de Giurgiuca pun bazele acestei reviste de literatură, artă şi cultură în 1930 şi care va apăre la Arad o dată pe lună iar două numere la Aiud. Puţinele numere ale revistei România literară anticipează revistele Abecedarul de la Brad, Gândul românesc de la Cluj, şi Pagini literare de la Turda.
În România literară semnează personalităţi culturale de marcă printre care amintim pe : Liviu Rebreanu-Hulea, Emil Isac, Ovidiu Hulea(fondatorul acestei reviste literare) Emil Giurgiuca, Teodor Murăşeanu, I. Agârbiceanu, Coriolan Suciu, N. Mărgineanu, G. Bogdan-Duică, Lucian Blaga, Romulus Demetrescu, Septimiu Popa etc.
Hotarul (1933-1940)
Această revistă literară apare pentru prima dată în luna mai 1933 şi îşi va încheia activitatea în ianuarie 1940. Printre colaboratori amintim pe Marcel Olinescu, George A. Petre, Al. Negrea, Petre Pascu, Ion Th. Ilea, G. Bugarin, Alexandru T. Stamatid, N. Jianu şi nu în ultimul rând Cornelia C Bodea, viitorul accademician arădean ce trece la cele veşnice în anul 2010.
Înnoirea (1937-1940)
Tiberiu Vuia în 15 septembrie1937, pune bazele unei reviste politico-socialo-artistică ce apare la Arad bilunar şi îşi încheie activitatea în 1 ianuarie 1940.
Această publicaţie încearcă să slujească idealului moral şi spiritual, reprezentând generaţia ce se ridică din „întunericul de aici”. Printre colaboratori se numără: Aron Cotruş, C. Miu-Lerca, Gr. Bugarin, Mircea Streinul, Ghedeon Coca, C. Pîrlea, Petre Pascu, Virgil Carianppol, Marcel Olinescu, Petre Paulescu, etc.
Litera (1938-1939)
Revista tradiţională „Litera” apare lunar din octombrie 1938 până în ianuarie 1939 fiind înfiinţată de Fane George Pajişte şi avea drept scop ridicarea nivelului cultural arădean, publicând versuri, eseuri, cronici literare şi recenzi. Printre colaboratorii mai însemnaţi amintim pe D. Iov, Gr. Bugariu, Ion Şugariu, Ion Potopin, Eugen Victor Popa, Aurel Cosma, Gh. Tolan şi Vasile Poiană-Năsturaş.
Încheiem aici călătoria noastră prin istoria presei literare arădene, care după anul 1948 va cunoaşte influenţe cu specific comunist iar esenţa spiritului literar se va denatura ţinând seama de cenzurile la care au fost supuse fiecare articole şi lucrări literare, cu excepţia celor cu tematica „trăiască şi-n florească”dar care nu duceau nimic nou culturii, literaturii româneşti şi bisericeşti.
Dacă timpul ne va permite vom încerca, într-un alt articol prezentarea până la zi a presei literare arădene, pentru că dintre cele prezentate, fiecare în parte, în special revista „Hotarul”, ar putea face sutudiul unei lucrări de licenţă inclusiv în domeniul presei bisericeşti arădene, pentru că renumiţi clerici cărturari arădeni au publicat în această foaie locală.
Prof. Paul Krizner
