Regele Mihai anunţă ruperea legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern şi renunţarea la titlurile „Hohenzollern-Sigmaringen”, respectând astfel decizia din 1921 a Regelui Ferdinand I de a conferi un caracter naţional şi independent Dinastiei şi Casei Regale a României.
„Noi, Mihai I, în virtutea autorităţii noastre nedisputate ca şef al Casei Regale a României, luând în considerare decizia iubitului nostru bunic, Regele Ferdinand I, de a conferi un caracter naţional şi independent dinastiei şi Casei Noastre Regale, şi urmând datoria mea faţă de istorie şi faţă de urmaşii şi succesorii mei, ţinând cont de articolele 1(10), 15 şi Anexa 1 ale Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României, adoptate de noi la 30 decembrie 2007, acţionând în conformitate cu voinţa mea liberă, fac cunoscut: Art. 1 Ruperea tuturor legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern„, se arată într-un document semnat de Regele Mihai I şi transmis, marţi, prin Biroul său de presă.
Regele Mihai anunţă în documentul citat, care are trei articole, că din 10 mai 2011 iau sfârşit toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern.
„În conformitate cu dorinţele regretatului nostru bunic, Majestatea sa Regele Ferdinand I, şi cu decizia sa din anul 1921, familia regală a României şi membrii săi au purtat şi poartă numele de «al (a) României». Dar începând cu 10 mai 2011, Casa Regală a României nu va mai purta numele de «Hohenzollern-Sigmaringen», şi nu va mai fi cunoscută de la această dată sub numele de«Casa de Hohenzollern-Sigmaringen». Casa Regală română va fi cunoscută de acum înainte numai sub numele de «Casa Regală a României», se mai arată în primul articol al documentului.
De asemenea, membrii familiei regale a României renunţă la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern.
„Începând cu data de 10 mai 2011, niciun membru al familiei regale a României nu va mai purta şi nu va mai avea dreptul să poarte, sau să folosească vreun titlu conferit (ereditar sau ad personam) de orice şef al casei princiare de Hohenzollern. Capul Casei Regale a României rămâne singura autoritate pentru aprobarea sau acceptarea oricărui titlu sau distincţie„, potrivit articolului doi al documentului.
În documentul semnat de Regele Mihai I se mai arată că Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României se amendează prin excluderea particulelor de „Hohenzollern”, „de Hohenzollern-Sigmaringen” şi „de Hohenzollern-Veringen”, în măsura în care se referă la oricare dintre membrii Casei Regale a României.
„Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României, amendate, vor fi transmise membrilor Familiei Regale a României”, se mai arată în ultimul articol al documentului citat.
Casa de Hohenzollern este una dintre cele mai importante dinastii din istoria Europei, care a dat de-a lungul vremii regi şi împăraţi ai casei conducătore de Brandenburg-Prussia (1415 – 1918) şi Germania Imperială (1871 – 1918). Şi-a luat numele de la un castel din Swabia, iniţial menţionat ca Zolorin sau Zolre (actualul Hohenzollern, din sudul Tübingen, în landul Baden-Württemberg).
Burchard I este primul care a fost înregistrat ca strămoş al dinastiei, conte de Zollern în secolul al 11. La a treia şi a patra generaţie de la acesta s-au format două linii de succesiune, Zollern-Hohenberg, dispărută până în 1486, şi conţii din Nürnberg, ai cărei moştenitori au ajuns până în zilele noastre.
Hohenzollern-Sigmaringen este o ramură a dinastiei de Hohenzollern care au condus Prusia şi ulterior Germania până în 1918.
În România, în anul 1866, casa de Hohenzollern este aleasă ca dinastie domnitoare de către conducerea politică în frunte cu Ion Brătianu.
Din această dinastie au făcut parte Carol I, principe al României între 1866 – 1881 şi rege între 1881 şi 1914, Ferdinand I al României (1914 – 1927), Mihai I al României (1927 – 1930 şi 1940 -1947) şi Carol al II-lea al României (1930 – 1940).
Sursa: Mediafax
