Naveta Discovery, având la bord şase astronauţi, s-a conectat la Staţia Spaţială Internaţională (ISS) sâmbătă, la ora 19.14 GMT, aceasta fiind ultima sa misiune în spaţiu.
Ultimul zbor pentru cea mai veche navetă din flota spaţială NASA. Discovery a ajuns pe ISSS (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Naveta Discovery a fost lansată spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) joi, la ora 21.53 GMT, de la Centrul spaţial Kennedy din Cape Canaveral (Florida).
Aceasta a fost a 133-a lansare a unei navete americane în cei 30 de ani ai acestui program al NASA. Acesta este ultimul zbor pentru Discovery şi, totodată, al 39-lea pentru navetă, cea mai veche din flota spaţială a NASA. Prima sa misiune a avut loc în 1984.
Aceasta este, de asemenea, penultima sau antepenultima lansare a unei navete americane, înainte de retragerea lor din circulaţie şi trimiterea la un muzeu tehnic, din cauza costurilor operaţionale mari. NASA vrea să economisească bani pentru a dezvolta noi vehicule capabile să călătorească dincolo de orbita ISS.
Ultimul zbor al unei navete americane va fi efectuat, în principiu, de Endeavour, cel mai probabil pe 19 aprilie. O lansare suplimentară a unei navete americane – Atlantis – ar putea avea loc mai târziu anul acesta, dacă Congresul american deblochează fondurile pentru acest lucru.
După retragerea din circulaţie a navetelor americane – Discovery, Atlantis şi Endeavour -, SUA va depinde de capsulele ruseşti Soyuz pentru transportarea astronauţilor americani pe ISS, până la intrarea în funcţiune a capsulelor americane Orion, prevăzută pentru cel mai devreme 2016.
Discovery a adus pe ISS, printre altele, un nou modul de stocare şi cercetare, o platformă externă pentru piese de schimb, dar şi un prototip de robot umanoid – Robonaut 2 sau R -, construit în parteneriat cu General Motors Co.
Totodată, un experiment realizat de cercetătorii români a fost transportat pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), a declarat pentru MEDIAFAX, pe 18 februarie, directorul general al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso. Experimentul românesc a fost realizat de Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Bucureşti. „Creşterea şi Supravieţuirea Fungilor Coloraţi în Spaţiu” (CFA-A) este un experiment ce are ca scop determinarea efectelor pe care le are microgravitaţia şi radiaţiile cosmice asupra creşterii şi supravieţuirii speciilor de fungi, potrivit site-ului rosa.ro. Experimentul a fost coordonat de Dumitru Haşegan, de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale din Bucureşti (ESA).
Marţi, NASA va decide dacă va prelungi misiunea – prevăzută a dura 11 zile – cu o zi, pentru o şedinţă foto fără precedent. Odată cu sosirea Discovery, şase vehicule spaţiale – naveta americană, trei navete cargo, din Rusia, Japonia, respectiv Europa, şi două capsule ruseşti Soyuz – sunt conectate la ISS. Dacă şedinţa foto va fi aprobată, doi astronauţi vor urca la bordul uneia dintre capsulele Soyuz pentru o călătorie de 75 de minute în timpul căreia vor fotografia staţia, a cărei construcţie este pe punctul de a fi terminată, la 12 ani de la debut.
ISS, a cărei construcţie a început în 1998 şi care este ocupată în permanenţă, începând din noiembrie 2000, se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră.
ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări
