Experţii grupului de lucru Schengen discută, vineri, raportul final privind România şi Bulgaria

În şedinţa de vineri, experţii europeni vor discuta rezultatele ultimei vizite de evaluare făcute în România în decembrie, privind implementarea SIS/SIRENE, trăgând astfel o linie privind progresele şi gradul de pregătire al ţării noastre. Aceleaşi teme vor fi dezbătute şi în ceea ce priveşte Bulgaria.

Discuţia de la Bruxelles va avea loc în jurul prânzului, aceasta fiind urmată de o reuniune finală în 28 ianuarie, când se vor adopta rapoartele privind România şi Bulgaria.

Şedinţa va fi deschisă de reprezentantul preşedinţiei ungare a UE, după care membrii grupului de evaluare îşi vor prezenta, pe rând, concluziile privind rapoartele vizate. La finalul dezbaterilor, cei de faţă îşi vor exprima opiniile şi intenţiile privind votul politic ce urmează să fie exprimat de fiecare ţară în parte.

Evaluarea privind sistemul informatic, ultima înainte de termenul stabilit pentru aderarea României la Schengen, a avut loc în perioada 6-10 decembrie şi a vizat îndeplinirea standardelor în domeniul SIS/SIRENE de către structurile cu competenţe în domeniu. Experţii Schengen au făcut vizite la Centrul Naţional SIS, Biroul SIRENE, Secţia 1 Poliţie Bucureşti, Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Otopeni, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Argeş, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Iaşi şi Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni.

Şeful Departamentului Schengen din MAI, Marian Tutilescu, declara, la finalul vizitei, că există semnale că rezultatele sunt pozitive, adăugând că îndeplinirea condiţiilor tehnice reprezintă un atu pentru aderare.

În ciuda semnalelor pozitive pe parte tehnică, în luna noiembrie Olanda şi Franţa au condiţionat aderarea României şi Bulgariei la Schengen de progresele realizate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, respectiv în domeniile corupţiei şi crimei organizate.

În decembrie, Franţa şi Germania au cerut Uniunii Europene să amâne aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, spunând că intrarea celor două ţări într-un spaţiu de circulaţie fără vize este prematură. Cele două state vor garanţii că aceste ţări „vor pune capăt corupţiei şi criminalităţii organizate şi că frontierele lor vor fi păzite”.

Şeful diplomaţiei ungare, Janos Martonyi, declara, în 10 ianuarie, la Paris, că preşedinţia ungară a Uniunii Europene va face tot posibilul pentru integrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen conform „promisiunii” sale, în pofida opoziţiei Franţei şi Germaniei.

„Există o prioritate. Şi aceasta este extinderea zonei Schengen la Bulgaria şi România”, declara într-o conferinţă de presă Martonyi, venit la Paris pentru a prezida o ceremonie pentru începutul preşedinţiei ungare, în prezenţa ministrului francez al Afacerilor Europene, Laurent Wauquiez.

„Este o situaţie care necesită flexibilitate, abilitate diplomatică din partea preşedinţiei” ungare a UE, a recunoscut Martonyi, dând asigurări că va depune eforturi pentru a găsi un compromis.

Conform ministrului, condiţiile pentru aderarea la Schengen sunt îndeplinite de România, potrivit Comisiei Europene, şi mai rămân doar „câteva probleme” pentru Bulgaria.

Luna martie 2011 a fost data stabilită pentru aderarea României şi Bulgariei la Schengen, dar reticenţele unor ţări vest-europene şi informaţiile potrivit cărora Bulgaria ar întâmpina probleme în controlarea graniţei au făcut puţin probabilă respectarea acestei date.

De altfel, mai mulţi diplomaţi europeni declarau în 7 ianuarie, la Bruxelles, că România şi Bulgaria nu se vor integra în Spaţiul Schengen la sfârşitul lui martie, aşa cum sperau liderii lor, deoarece raportul de evaluare privind controlul frontierelor bulgare este „negativ”.

În ceea ce priveşte stadiul general de pregătire a României, ţara noastră a trecut prin şapte vizite de evaluare şi o reevaluare pe frontierele aeriene, concluziile experţilor europeni fiind, până în acest moment, pozitive.

Motivul pentru care experţii Schengen au vizitat România este că orice stat care îşi propune să adere la Spaţiul Schengen trebuie să treacă printr-un proces de verificare. În acest context, trebuie să facă dovada faptului că a îndeplinit toate condiţiile necesare pentru a fi stat membru Schengen. Procesul de evaluare Schengen este responsabilitatea Grupului de lucru Evaluare Schengen (Sch-Eval).

Prima parte a procesului de evaluare constă în completarea unui chestionar extins, de 250 de întrebări, care este remis statului respectiv. Acest chestionar conţine întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor Schengen. Răspunsurile la acest chestionar sunt discutate în cadrul Grupului Sch-Eval.

În momentul în care au fost obţinute suficiente informaţii, sunt demarate vizitele de evaluare, pentru verificarea în teren a pregătirilor. Echipele de experţi întocmesc rapoarte de evaluare, care sunt discutate şi aprobate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen. Raportul final al Grupului de Evaluare Schengen este prezentat Consiliului UE, care adoptă decizia prin care autorizează ridicarea controlului la frontierele interne.

Aceste misiuni de evaluare au început în martie 2009, în domeniul cooperare poliţienească. Pe durata acestei misiuni au fost prezentate evaluatorilor Schengen principalele instituţii cu competenţe în domeniu, fiind vizitate Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Secţia 1 Poliţie Bucureşti, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bihor, Punctul de Contact Oradea, Poliţia municipiului Oradea şi Institutul de Criminalistică Bucureşti.

Din echipa de evaluare au făcut parte experţi din statele membre Schengen, un reprezentant al Comisiei Europene şi un reprezentant al Secretariatului General al Consiliului UE.

A doua vizită de evaluare, în domeniul protecţiei datelor personale, a avut loc în perioada 29 aprilie -1 mai 2009, la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Afacerilor Externe.

În iunie 2009, experţii au evaluat România în domeniul vizelor, iar în septembrie au verificat stadiul securizării frontierelor maritime.

Experţii Schengen s-au declarat mulţumiţi în urma acestor patru vizite de evaluare şi nu au recomandat nicio reevaluare.

Primele probleme au apărut după evaluarea frontierelor aeriene, în noiembrie 2009. La scurt timp după acea vizită, în februarie 2010, raportul de evaluare a fost trimis României. Experţii recomandau o reevaluare a infrastructurii aeroporturilor „Henri Coandă” Otopeni şi „Traian Vuia” Timişoara. Ministrul Internelor la acea dată, Vasile Blaga, preciza că este „imperativ” ca Ministerul Transporturilor să depună toate eforturile pentru ca cele două obiective să se ridice la standardele europene.

Vizita de evaluare pe frontierele terestre, din perioada 27 martie – 1 aprilie 2010, a vizat punctele de trecere a frontierei Vicşani, Siret, Nicolina, Sculeni, Albiţa, Moraviţa şi Orşova. Concluziile acesteia au fost, de această dată, pozitive pentru România, menţinând ţara noastră în calendarul stabilit pentru aderare.

Vasile Blaga amintea, totuşi, că principalele vulnerabilităţi ale României la acest capitol ţin de infrastructură, pentru care este nevoie de un efort bugetar din partea Guvernului, MAI, Ministerului Transporturilor şi Autorităţii Naţionale a Vămilor. El mai spunea că, odată cu aderarea la Schengen, presiunea la graniţele ţării noastre va creşte, astfel că România trebuie să fie pregătită pentru combaterea infracţionalităţii la frontieră.

În perioada 15-17 noiembrie 2010 a avut loc reevaluarea pe frontierele aeriene, ale cărei concluzii au fost, de acea dată, pozitive. Experţii au evaluat stadiul modernizării aeroporturilor „Traian Vuia” şi „Henri Coandă”.

În ceea ce priveşte fondurile alocate pentru aderarea la Spaţiul Schengen, România a avut la dispoziţie peste 600 de milioane de euro.

„Referitor la fondurile alocate României prin instrumentul financiar Facilitatea Schengen, vă aducem la cunoştinţă faptul că României i-a fost alocată suma de 602.469.345 de euro, din care s-a alocat iniţial un procent de 78 la sută pentru finanţarea contractării proiectelor aferente Facilităţii Schengen, iar restul de 22 la sută pentru fluxurile de numerar. În prezent, nu mai există fonduri disponibile din instrumentul financiar Facilitatea Schengen, dat fiind faptul că perioada de contractare s-a încheiat la 31 martie 2010. Fondurile contractate din Facilitatea Schengen se ridica la valoarea de 444.134.827,66 euro”, preciza MAI, la sfârşitul lunii octombrie.

Peste 115 milioane de euro, reprezentând banii economisiţi „ca urmare a contractării sumelor la valori inferioare celor estimate iniţial”, au fost viraţi la bugetul de stat şi nu vor mai fi returnaţi Comisiei Europene, în conformitate cu HG 620/2007 privind modalitatea de utilizare a fondurilor alocate de Uniunea Europeana prin intermediul Facilităţii Schengen şi pentru fluxurile de numerar.

Din cele peste 600 de milioane de euro, Poliţia de Frontieră a folosit 370 de milioane de euro pentru dotarea punctelor de frontieră şi cumpărarea de maşini şi echipamente.

Astfel, PFR a primit în dotare autoturisme de teren, autoturisme operative, autospeciale de transport persoane, autospeciale pentru transportul câinilor, ATV-uri, nave şi şalupe de patrulare şi intervenţie şi microbuze.

Autoturismele au caracteristici tehnice speciale cu privire la funcţionalitate, operativitate, fiabilitate şi performanţe tehnice ridicate, ca urmare a faptului că acestea sunt destinate îndeplinirii misiunilor operative. Totodată, fiecare autospecială este dotată cu mijloace tehnice specifice, respectiv dispozitive de avertizare acustice şi optice, sisteme de comunicaţii mobile, proiectoare portabile, baterie suplimentară.

Autovehiculele asigură condiţii moderne de lucru pentru echipaj, deplasare rapidă şi intervenţie oportună în cazul producerii unor evenimente de frontieră.

Spaţiul Schengen include 25 de state membre şi permite unui număr de peste 400 de milioane de cetăţeni să circule liber, fără a prezenta paşapoartele.