În fiecare zi, în România mor 40 de oameni prin infarct miocardic

Previziunile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că boala coronariană vă rămâne tot principala cauză de deces pentru următorii 20 de ani, reprezentând 12,2 la sută din mortatitalitea generală, înaintea celor provocate de cancer, accidente rutiere, HIV/SIDA şi bolile hepatice, a spus Roxana Huştiu, manager compania Servier, în conferinţa organizată cu ocazia celui de-al 49-lea Congres Naţional de Cardiologie organizat la Sinaia, în perioada 7-9 octombrie.

În 2010, aproape 30 la sută dintre pacienţii cu insuficienţă coronariană prezintă risc de mortalitate de trei ori mai mare decât la cancer. Jumătate dintre bolnavi mor la patru ani de la depistarea bolii, iar unu din patru se reinternează la trei luni de la primul episod, a adăugat medicul.

Numai în Statele Unite ale Americii, la fiecare 26 de secunde cineva suferă de un eveniment coronarian, de exemplu infarct miocardic şi la fiecare minut cineva moare din această cauză. În România, datele statistice arată că la sfârşitul anului 2006 erau înregistraţi aproape un milion de pacienţi cu boală coronariană ischemică, a mai spus Huştiu.

Principală cauză de îmbolnăvire este reprezentată de afectarea stratului interior al arterelor coronare, legată de anumiţi factori de risc cum sunt fumatul, tensiunea arterială ridicată, diabetul, nivelul ridicat al colesterolului, obezitatea şi alţi factori incluzând sexul, etnia şi istoricul familial de boală coronariană.

Arterele coronare se întăresc şi se strâmtează, iar această conduce la diminuarea fluxului sanguin care aduce oxigen către celulele musculare ale inimii şi cauzează astfel ischemie (lipsă de oxigen). Această se poate manifesta prin angină pectorala (durere localizată de obicei la nivel toracic, precordial). Dacă una din arterele coronare se blochează complet, întreagă secţiune a muşchiului inimii (deservită de arteră) este privată de oxigen şi moare, rezultând infarctul miocardic acut (IMA) sau atacul de cord.

Totuşi problema cheie este aceea că boală coronariană ischemică este o boală progresivă şi silenţioasă la început, care trece deseori neobservată până când primele simptome ale ischemiei sau infarctul miocardic apar.

Riscul unui atac de cord şi a morţii din această cauză este foarte ridicat la pacienţii cu boală coronariană ischemică care au un ritm cardiac accelerat (frecvenţă cardiacă crescută). Frecvenţă cardiacă este un determinant major al consumului de oxigen şi poate precipita majoritatea episoadelor ischemice, atât simptomatice (dureroase), cât şi silenţioase. În consecinţă, scăderea frecvenţei cardiace la pacienţii cu boală coronariană ischemică reduce nevoia de oxigen a inimii şi poate avea efecte benefice semnificative în reducerea evenimentelor cardiovasculare.

Managementul curent al bolii coronariane ischemice are două obiective principale şi anume reducerea simptomelor dureroase (anginei) şi reducerea riscului de evenimente coronariene (infarct miocardic, spitalizare pentru insuficienţă cardiaca) şi prelungirea vieţii.

Modificarea stilului de viaţă este foarte importantă în prevenirea bolii coronariane ischemice.

Dintre medicamente, betablocantele şi blocanţii canalelor de calciu sunt printre opţiunile curente pentru scăderea frecvenţei cardiace şi reducerea simptomelor. Aspirina, statinele, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei şi betablocantele sunt prescrise pentru prevenirea evenimentelor coronariene.

Potrivit medicului, în pofida modificării stilului de viaţă, a opţiunilor curente de tratament şi a tehnicilor chirurgicale, bolile cardiovasculare rămân o problemă şi de aceea este nevoie de tratamente de prevenire a lor noi şi eficiente.