Guvernul a decis, în şedinţa de marţi, să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru legea educaţiei, procedurile urmând să fie demarate începând cu ziua de miercuri, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
Decizia de angajare a răspunderii pentru legea educaţiei a fost anunţată oficial, la finalul şedinţei, de către premierul Emil Boc, care a precizat că Executivul va promova forma legii adoptată de Camera Deputaţilor, dar că îşi manifestă disponibilitatea de a analiza toate amendamentele depuse de către parlamentari.
Şeful Guvernului a susţinut că a apelat la „procedura tăioasă” a angajării răspunderii în condiţiile în care proiectul legii educaţiei este blocat în Parlament şi orice tergiversare a adoptării nu este benefică modernizării sistemului educaţional.
El a arătat totodată că, la precedenta încercare a Guvernului de a-şi angaja răspunderea pentru legea educaţiei, Curtea Constituţională a indicat că procedura nu este posibilă fără o „dezbatere publică suficientă” a actului normativ, ceea ce acum nu este cazul.
Reprezentanţii coaliţiei de guvernare au decis, luni seară, ca Executivul să-şi angajeze răspunderea pe proiectul legii educaţiei şi pe cel privind salarizarea unitară, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din coaliţie.
Sursele au arătat că Executivul va lua decizia asumării răspunderii pe legea educaţiei în şedinţa din această săptămână, după care vor fi urmate procedurile parlamentare.
Aceeaşi procedură va fi urmată săptămâna viitoare, când Guvernul intenţionează să ia decizia angajării răspunderii pe proiectul legii salarizării unitare.
Sursele participante la şedinţa coaliţiei au apreciat că, angajându-şi răspunderea de două ori, Guvernul oferă opoziţiei posibilitatea să vină cu două moţiuni de cenzură pe legea educaţiei şi legea salarizării şi mai dă dreptul la o a treia moţiune de cenzură. „Aceasta arată că Guvernul are foarte mare încredere în majoritatea parlamentară. Opoziţia nu vrea să-şi asume răspunderea guvernării, ci face doar un joc de imagine”, au apreciat surse din coaliţie.
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat, marţi, că decizia coaliţiei ca Exectivul să îşi asume răspunderea pentru proiectul Legii educaţiei este un afront la adresa Parlamentului şi s-a declarat convins că aceasta va avea efect şi referitor la votul privind o eventuală moţiune de cenzură.
Alianţa Federaţiilor din Învăţământ a cerut la rândul său premierului să respecte procedurile parlamentare indicate de Constituţie în ceea ce priveşte adoptarea legilor organice, în caz contrar ameninţând că va apela la justiţie şi va sesiza organismele internaţionale privind asumarea Legii educaţiei.
Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.
Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
În cazul în care preşedintele României cere reexaminarea legii astfel adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
