Finanţele, BNR şi alte instituţii au elaborat două ghiduri pentru restructurarea extrajudiciară a obligaţiilor firmelor şi creditelor garantate cu ipotecă ale populaţiei, care recomandă, printre altele, discutarea cu creditorii a opţiunilor existente atunci când se întâmpină probleme financiare.
Finanţele şi BNR îndeamnă firmele şi populaţia să discute cu creditorii când au probleme financiare (Imagine: Andrei Pungovschi/Mediafax Foto)
În cadrul programului de împrumut încheiat de Banca Mondială cu România este prevăzută condiţionalitatea referitoare la elaborarea unui ghid pentru restructurarea extrajudiciară a împrumuturilor cu garanţii ipotecare, precum şi a unui ghid pentru restructurarea extrajudiciară a obligaţiilor societăţilor comerciale.
Cele două ghiduri stabilesc principiile pentru derularea negocierilor dintre firmele debitoare, respectiv persoanele care întâmpină dificultăţi financiare, şi creditorii acestora în scopul restructurării datoriilor, respectiv a creditelor garantate cu ipoteci.
Printre principiile de desfăşurare a negocierilor extrajudiciare se numără, atât în cazul firmelor, cât şi cel al populaţiei, faptul că negocierea voluntară extrajudiciară de restructurare a obligaţiilor, respectiv a creditelor cu garanţii ipotecare, este o concesie, nu un drept, precum şi buna credinţă care trebuie să însoţească negocierile în scopul găsirii unei soluţii.
„Este un principiu general acceptat în plan internaţional că restructurările realizate în afara procedurilor judiciare de insolvenţă aduc foarte multe beneficii celor implicaţi, ele fiind mult mai
flexibile şi eficiente decât cele judiciare. Tocmai de aceea, înainte ca un caz de insolvenţă să fie dedus soluţionării unei instanţe judecătoreşti, o opţiune ce poate sta la îndemâna debitorilor si creditorilor este aceea de a ajunge la o soluţie informală sau o restructurare financiară prin negocieri extrajudiciare, în care ambele părţi încearcă să ajungă la un acord prin care să se modifice termenii obligaţiei şi să se permită debitorului să îşi continue în mod normal activitatea economică”, Restructurarea extrajudiciară permite continuarea activităţii firmelor viabile, care pot să treacă cu succes de perioadele în care se confruntă cu dificultăţi financiare, dar şi reducerea pierderilor instituţiilor financiare şi a altor creditori.
Totodată, restructurarea extrajudiciară duce la reducerea volumului de activitate a instanţelor judecătoreşti, este mai eficientă decât procedurile judiciare datorită termenelor de soluţionare mai scurte şi ratelor de recuperare mai mari şi contribuie la dezvoltarea încrederii în corectitudinea, tranparenţa şi nivelul de asumare a răspunderii în rândul comunităţii de afaceri.
Ghidul mai descrie tipurile de negocieri extrajudiciare şi diferenţele între negocierile voluntare de restructurare extrajudiciară şi procedurile formale de insolvenţă şi pre-insolvenţă.
„Scopul prezentelor recomandări este de a stabili principii pentru a da posibilitatea împrumutaţilor aflaţi în dificultate financiară să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale şi a preveni pe cât posibil
situaţiile de executare silită a garanţiilor ipotecare, care presupun de regulă o procedură îndelungată şi costisitoare pentru împrumutător”, se arată în ghidul pentru restructurarea extrajudiciară a împrumuturilor cu garanţii ipotecare.
În cazul creditelor garantate prin ipotecă asupra unui bun imobil, Finanţele şi BNR recomandă persoanelor fizice care au contractat astfel de împrumuturi să contacteze creditorul în cel mai scurt timp posibil de la intervenirea situaţiei de dificultate financiară pentru a arăta cauzele întârzerilor la plată, întrucât finanţatorii pot fi mai deschişi să găsească o soluţie înainte de lua măsuri de executare silită.
La negocieri, împrumutatul va furniza instituţiei de credit toate informaţiile necesare, care pot include veniturile sale periodice şi alte surse financiare, conturi de economii, investiţii, condiţiile actuale de angajare profesională, surse de venituri ale gospodăriei şi perspective de angajare, pentru a permite o evaluare corespunzătoare a situaţiei sale financiare.
Dacă se ajunge la restructurarea creditului, propunerea de restructurare trebuie să aibă la bază un grafic de rambursare realizabil şi rezonabil, conform metodei de restructurare agreată cu împrumutatul şi prevăzută în normele interne ale creditorului.
În cazul în care împrumutatul şi creditorul au convenit asupra unei soluţii de restructurare, iar termenii şi condiţiile acordului sunt respectaţi în întregime, instituţia de credit nu va iniţia sau continua acţiuni judiciare în vederea executării silite a garanţiei ipotecare, cu excepţia cazului în care împotriva respectivei persoane a fost deja iniţiată de un alt creditor această procedură.
Ghidul pentru restructurarea extrajudiciară a obligaţiilor societăţilor comerciale a fost elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei şi Banca Naţională a României, iar cel pentru restructurarea creditelor populaţiei de către Ministerul Finanţelor, în colaborare cu banca centrală şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Ambele ghiduri au fost elaborate cu asistenţă tehnică din partea Băncii Mondiale şi în urma consultării Asociaţiei Române a Băncilor şi a Asociaţiei Societăţilor Financiare din România.
