Riscul de instabilitate economică în România este în continuare redus la maxim, chiar dacă era mai bune să se implementeze prima variantă propusă pentru ajustarea fiscală, în care se reduceau salariile şi pensiile, decât cea de majorare a TVA, a declarat ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.
„Cel mai grav lucru care se poate întâmpla într-o perioadă de recesiune este să intri în panică. Panica poate să genereze orice fel de evoluţie. Eu spun că în momentul de faţă nu este cazul să intrăm în panică”, a declarat sâmbătă Vlădescu, la Realitatea TV.
El a reiterat că prima variantă alesă pentru ajustarea fiscală, care presupunea în principal reducerea salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%, era mai bună din punct de vedere economic.
„Chiar dacă era mai bine să facem ceea ce am vrut să facem, cu acordul cu FMI, cu capacitatea de finanţare pe care acest acord o asigură, România va putea să fie stabilă în continuare. Riscul de instabilitate economică este în continuare redus la maxim”, a continuat ministrul Finanţelor Publice.
Referitor la efectele majorării TVA la 24%, Vlădescu a spus că măsura se va traduce în mod automat într-o inflaţie mai mare.
„Va trebui să discutăm care este noua ţintă de inflaţie, care este noua ţintă de creştere economică şi care va fi PIB-ul. Toate lucrurile astea se schimbă şi se schimbă mult mai grav, dramatic, decât s-ar fi schimbat dacă reduceam salariile şi pensiile”, a spus Vlădescu.
El a arătat că preţul are o componentă psihologică extrem de solidă, iar până la urmă va fi vorba despre o discuţie despre limitele de rezistenţă ale consumatorilor şi producătorilor.
„Preţul are o definiţie care ţine de cost, de o marjă de risc (…) comercial şi o marjă de profit. În momentul în care introduci un element de nesiguranţă, cota de risc pe care fiecare comerciant o include în preţ creşte”, a continuat Vlădescu.
El a menţionat că toată lumea vorbeşte în prezent că preţurile vor sări în aer.
„Avem calculul aritmetic, avem anumiţi parametrii de ajustare, putem să calculăm teoretic cât va fi potrivit modelului economic şi ieşim cu nişte cifre, inflaţia va fi de x% (…). În partea cealaltă avem contraponderea inflaţiei, care spune oamenii s-au speriat, nu mai consumă”, a explicat ministerul Finanţelor.
El a dat ca exemplu faptul că oamenii au încercat anul trecut să se „pună în zona de siguranţă”, prin creşterea economisirii şi reducerea consumului, în condiţiile unor venituri stabile.
„În momentul de faţă expresia este: preţurile vor sări în aer. Toată lumea declanşează această isterie, preţurile vor sări în aer, şi oamenii au două opţiuni: să nu mai cumpere decât foarte foarte limitat şi să încerce să exercite o presiune pe piaţă, să încerce ca preţurile să nu crească. Aici este până la urmă o discuţie despre limitele de rezistenţă a fiecărui sistem, cine rezistă mai mult: comerciantul sau cumpărătorul. Cine poate să stea mai mult cu preţurile sus sau fără să cumpere?”, a încheiat Vlădescu.
El a arătat că preţul are o componentă psihologică extrem de solidă, iar până la urmă va fi vorba despre o discuţie despre limitele de rezistenţă ale consumatorilor şi producătorilor.
„Preţul are o definiţie care ţine de cost, de o marjă de risc (…) comercial şi o marjă de profit. În momentul în care introduci un element de nesiguranţă, cota de risc pe care fiecare comerciant o include în preţ creşte”, a continuat Vlădescu.
El a menţionat că toată lumea vorbeşte în prezent că preţurile vor sări în aer.
„Avem calculul aritmetic, avem anumiţi parametrii de ajustare, putem să calculăm teoretic cât va fi potrivit modelului economic şi ieşim cu nişte cifre, inflaţia va fi de x% (…). În partea cealaltă avem contraponderea inflaţiei, care spune oamenii s-au speriat, nu mai consumă”, a explicat ministerul Finanţelor.
El a dat ca exemplu faptul că oamenii au încercat anul trecut să se „pună în zona de siguranţă”, prin creşterea economisirii şi reducerea consumului, în condiţiile unor venituri stabile.
„În momentul de faţă expresia este: preţurile vor sări în aer. Toată lumea declanşează această isterie, preţurile vor sări în aer, şi oamenii au două opţiuni: să nu mai cumpere decât foarte foarte limitat şi să încerce să exercite o presiune pe piaţă, să încerce ca preţurile să nu crească. Aici este până la urmă o discuţie despre limitele de rezistenţă a fiecărui sistem, cine rezistă mai mult: comerciantul sau cumpărătorul. Cine poate să stea mai mult cu preţurile sus sau fără să cumpere?”, a încheiat Vlădescu.
