Companiile străine îşi reafirmă angajamentul pentru investiţii în construcţia de centrale electrice în diverse ţări, de exemplu România, însă guvernele trebuie să arate un angajament real pentru liberalizarea pieţelor înainte ca investitorii să asigure finanţarea, potrivit unei analize Reuters.
După decenii în care nu s-a investit în producţia de energie, aceste state intensifică eforturile de a creşte capacitatea de generare pentru a acoperi cererea locală şi eventual pentru a sprijini creşterea economică prin exporturi.
Provocarea este, însă, renunţarea la controlul statului în sectorul producţiei, folosit timp îndelungat ca metodă de limitare a preţurilor şi asigurare a stabilităţii sociale.
Companiile străine au luat în vizor toate ţările din Balcani, dar pentru mulţi România oferă cele mai multe oportunităţi, din cauza localizării strategice şi a unei pieţe cu potenţial important de creştere.
România intenţionează să-şi modernizeze capacităţile de producţie de energie, deţinute în cea mai mare parte de stat, după ani de întârzieri repetate, dar acest lucru va fi posibil doar cu ajutorul investiţiilor străine.
„Sunt puţine ţări în regiune care au aceleaşi avantaje ca România. Ţara dispune de propriul petrol, gaz, cărbune, potenţial enorm pentru energie regenerabilă şi este localizată strategic în regiune cu legături la alte pieţe. Există, însă, un climat prietenos pentru investitori în România în acest moment? Din păcate nu”, consideră Frank Hajdinjak, şeful diviziei din România a E.ON.
Această situaţie nu a oprit venirea unor companii, dar analiştii şi investitorii consideră că pentru a atrage un flux constant de fonduri guvernele trebuie să crească transparenţa preţurilor, să grăbească aprobarea proiectelor şi să clarifice incertitudinile legislative.
Criza datoriilor din Europa a amplificat temerile privind recuperarea economică a regiunii, însă statele balcanice nu au altă variantă decât să continue, întrucât costurile de finanţare ar putea creşte, iar necesitatea dezvoltării infrastructurii este critică, notează analiştii.
„Companiile pot amâna proiecte câteva luni şi ar putea dura mai mult până să acopere costurile, dar nevoia de
