România nu îndeplineşte niciunul din criteriile pentru aderarea la zona euro, respectiv stabilitatea preţurilor, poziţia bugetară a guvernului, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa dobânzilor pe termen lung, întâmpinând însă şi obstacole legislative, a anunţat Comisia Europeană (CE).
Autorităţile române au anunţat anul 2015 ca ţintă oficială pentru adoptarea monedei comunitare.
Legislaţia din România, mai ales Legea referitoare la Banca Naţională a României (BNR), nu este compatibilă în totalitate cu articolele 130 şi 131 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene şi cu statutul Sistemului European al Băncilor Centrale/Banca Centrală Europeană, se arată în Raportul de Convergenţă pentru 2010 al CE.
Incompatibilităţile privesc integrarea BNR în sistemul băncilor centrale europene la momentul adoptării euro, independenţa instituţiei, dar şi interzicerea acordării de împrumuturi instituţiilor financiare în cu excepţia „asistenţei de urgenţă”.
Totodată, obiectivul secundar al BNR se referă la politica economică generală a statului, dar ar trebui să conţină prevederi despre politicile economice generale ale UE, acestea din urmă având prioritate faţă de cele ale României.
În privinţa criteriilor de convergenţă, inflaţia din România s-a situat peste valoarea de referinţă, calculată la 12 luni, din Uniunea Europeană (UE) încă de la aderarea ţării la spaţiul comunitar în 2007.
Avansul mediu al preţurilor din România a fost de 5% în cele 12 luni încheiate în martie, mult peste valoarea de referinţă de 1% din UE, şi va rămâne, probabil, peste acest nivel ridicat pentru o în următoarele luni.
Inflaţia, care s-a situat la 5,6% în 2009, este aşteptată să se tempereze în 2010 şi 2011, din cauza activităţii economice restrânse şi a diminuării impactului majorărilor anterioare de accize. Potrivit prognozelor, preţurile din România vor creşte cu 4,3%, în medie, anul acesta şi cu 3% în 2011. Nivelul scăzut al preţurilor din România faţă de zona euro, respectiv de 58%, sugerează potenţial semnificativ pentru convergenţa preţurilor pe termen lung.
Statul român nu îndeplineşte nici criteriul privind poziţia bugetară. România este în prezent supusă unei proceduri de deficit excesiv, având ca termen anul 2012 să aducă balanţa negativă a cheltuielilor publice sub limita de 3% din PIB.
Deficitul bugetar a fost de 5,4% din PIB în 2008, urmat de o înrăutăţire până la 8,3% din PIB în 2009. Potrivit prognozei de primăvară a CE, bazată pe presupunerea unei continuări a politicilor, deficitul va ajunge la 8% din PIB în 2010 şi 7,4% în anul următor.
Totodată, datoria statului va creşte de la 30,5% din PIB în 2010, la 35,8% în 2011.
Pentru a adera la zona euro, moneda unui stat trebuie inclusă în mecanismul ratelor de schimb (ERM II). Cursul leului este liber, iar turbulenţele de pe pieţele financiare, începând cu a doua jumătate a anului 2007, au determinat o depreciere substanţială a leului, agravată şi de dezechilibrele macroeconomice interne ale ţării. Moneda s-a stabilizat în raport cu euro pe parcursul anului 2009 şi la începutul lui 2010, reflectând îmbunătăţirea condiţiilor de pe pieţele monetare, declinul dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale şi încrederea rezultată în urma acordului de asistenţă financiară cu maimulte instituţii internaţionale.
În ultimele 24 de luni, leul s-a depreciat faţă de euro cu 12,9%.
Media dobânzilor din România a depăşit valoarea de referinţă de la nivelul UE încă de la aderare, nefiind îndeplinit criteriul referitor la convergenţa dobânzilor pe termen lung.
În perioada martie 2009-martrie 2010, dobânda medie pe termen lung din România a fost de 9,4%, peste nivelul de referinţă de 6% din UE. Diferenţele faţă de zona euro s-au accentuat în a doua jumătate din 2007 şi în 2008, în contextul crizei financiare internaţionale şi a dificultăţilor economice ale României.
Dobânzile pe termen lung au rămas ridicate în 2009, din cauza volatilităţii, înainte de a scădea uşor la începutul lui 2010, ca urmare a indiciilor îmbunătăţirii condiţiilor pe piaţa internă. diferenţa faţă de zona euro se situa la 3,5 puncte procentuale în martie.
Comisia a analizat şi alţi factori ca evoluţia balanţei de plăţi şi integrarea produselor şi pieţei financiare.
Astfel, deficitul extern al României a atins un maxim de 12% din PIB în 2007-2008, din cauza creşterii accelerate a consumului intern. Deficitul extern al României a scăzut rapid în 2009, susţinut de reducerea deficitului comercial.
Acest declin rapid a ridicat semne de întrebare referitoare la sustenabilitatea datoriilor externe, în contextul înăspririi condiţiilor de finanţare de pe pieţele internaţionale.
După înceheierea în 2009 a acordului de împrumut, în valoare de 20 de miliarde de euro, cu Fondul Monetar Internaţional, UE, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, respectiv Banca Europeană pentru Investiţii, presiunile externe asupra finanţării s-au redus spre srfârşitul lui 2009 şi la începutul anului 2010.
Economia României este integrată într-o măsură tot mai mare celei a UE, se arată în raport. Se intensifică în special schimburile comerciale şi investiţiile în relaţiile cu alte state membre, în timp ce integrarea sectorului financiar naţional în cel comunitar a fost facilitat de gradul ridicat al prezenţei instituţiilor financiare străine.
Ca urmare a analizei compatibilităţii legale şi a îndeplinirii criteriilor de convergenţă, luând în calcul şi factori suplimentari, Comisia consideră că România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea euro.
