Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că mandatul delegaţiei FMI la Bucureşti a inclus creşterea TVA de la 19 la 24%, a impozitării de la 16 la 20% şi reducerea salariilor publice cu 20%, menţionând că dacă şeful FMI, Strauss-Kahn, are dubii, îi poate transmite personal respectivul document.
El a spus că ţine să reamintească mandatul cu care delegaţia FMI a venit la Bucureşti şi astfel să îi răspundă afirmaţiilor directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.
Băsescu a precizat că mandatul se referea la creşterea TVA la 24%, a cotei unice de impozitare la 20% şi reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 20%.
„Plec de la a vă reaminti -şi cu ocazia asta dau o replică şi domnului Strauss-Kahn – plec de la a vă reaminti mandatul cu care a venit FMI şi UE şi BM la Bucureşti. Dar vorbesc în primul rând de mandatul Fondului. Mandatul cu care delegaţia Fondului a venit – şi el este scris pe documente înainte autorităţilor române, dacă domnul Strauss-Kahn are dubii, îi voi transmite personal documentul cu care a venit Fondul. Şi el spunea aşa: creşterea TVA-ului de la 19% la 24%, creşterea cotei unice de la 16% la 20% şi reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 20%. De ce am respins aceasta variantă? Pentru că era varianta care nu trata problema, adică repartiţia cheltuielilor bugetului de stat al României. În plus, după toate analizele, creşterea TVA-ului de la 19 la 24 % ar fi generat o inflaţie care s-ar fi scris cert cu două cifre. Minim 10% ar fi fost inflaţia anul acesta faţă de obiectivul existent, în jur de 4-4,5%. De asemenea, ar fi fost un transfer de cheltuieli suplimentare pe zona economică – şi aici nu fac deosebire stat şi firme private – dar pe zona economică, zonă care în linii mari a parcurs un proces de restructurare în anul 2009, sigur cu celebrele excepţii din sectorul de stat – regii subvenţionate. În general, sectorul economic, fie că a fost în zona serviciilor sau a producţiei a suferit o puternică restructurare în anul 2009, ceea ce nu s-a întâmplat cu sectorul de stat sau cu cheltuielile statului. Din aceste motive, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu Guvernul şi cu BNR, noi toţi am stabilit să respingem varianta propusă de Fond. Această variantă avea şi dezavantajul că menţinea cancerul din bugetul de stat al României”, a spus Băsescu.
„Liderii sindicali sunt caraghioşi când vorbesc de corupţia politicienilor. N-aş vrea să îl întreb pe domnul Marica ce ştie despre corupţia din vămi, sau pe şeful Poliţiei de Frontieră de corupţia din frontieră, pe unde trec tirurile cu ţigări”, a spus Băsescu.
El a menţionat că nu miniştrii sunt cei responsabili de gestionarea fondurilor, ci funcţionarii, care „vămuiesc” proiecte şi pe care liderii sindicali îi reprezintă.
Cei care nu afişează salariile din ministere, agenţii şi regii intră în dispută cu mine
„În procesul restructurării sper să nu fie aplicate standarde duble (…) Miniştrii influenţi rămân băieţi buni şi nu fac restructurări iar miniştrii cu mai puţină influenţă fac restructurări”, a spus şeful statului, apreciind că ministerele trebuie să înţeleagă că procesul de restructurare este necesar.
Totodată, preşedintele a spus că dacă se cer populaţiei sacrificii, una din condiţiile esenţiale este ca transparenţa şi austeritatea să se manifeste şi în instituţiile publice.
Preşedintele a menţionat că a cerut premierului şi miniştrilor în întâlnirea de la Parlament cu PDL ca veniturile salariale din ministere, agenţii şi regii să fie făcute publice pe site-uri, avertizând că aceia care nu fac acest lucru îşi asumă responsabilitatea de a intra în dispută publică cu el.
De asemenea, Băsescu a relatat că a cerut la întâlnirea cu parlamentarii PDL să se facă o selecţie corectă a personalului în procesul de restructurare din instituţiile publice, bazată pe criterii profesionale, nu clientelare.
Opţiunea mea este să insist ca scrisoarea către FMI să plece în termenii negociaţi
Băsescu a afirmat că, plecând de responsabiltatea pe care o are, de a face şi lucruri pe care nu le-ar dori, dar care trebuie făcute, va insista ca scrisoarea de intenţie către FMI să fie redactată în termenii conveniţi cu Fondul.
„Opţiunea mea (…) este să insist ca scrisoarea către FMI să plece exact în termenii în care a fost negociată, având coningerea că decât mărirea de taxe, este mult mai bună această soluţie, în care se fac controlat reducerile de salarii şi de plăţi sociale. Le facem acum controlat, având certitudinea finanţării a ceea ce am stabilit că putem plăti”, a spus el.
Preşedintele a apreciat că situaţia în care s-a ajuns nu este rezultatul unei guvernări de patru luni.
„Ştiu că se fac eforturi formidabile de decredibilizare, uitându-se că la momentul în care guvernul trebuia să ia decizii pentru reducerea cheltuielilor bugetare au fost partide care au hotărât să nu avem guvern, iar când s-a propus un tehnocrat au considerat că nu este în interesul alegerilor prezidenţiale să dea ţării un guvern”, a afirmat el.
Băsescu a spus că dacă nu s-ar lua acum măsurile de reducere a cheltuielilor cu salariile bugetare şi plăţile sociale, la terminarea acordului cu Fondul, în martie 2011 guvernul ar fi trebuit să angajeze un nou împrumut pe doi ani, estimat la 27-30 miliarde.
„Obiectivul nostru ar trebui să fie ca România să nu mai fie dependentă la consum de împrumuturi şi eventual dacă le facem să fie pentru investitţii”, a adăugat el.
Dacă este opoziţie insuportabilă, putem renunţa la scăderea cheltuielilor şi ne împrumutăm
„Dacă există o opoziţie insuportabilă, o presiune socială insuportabilă, sigur că nimeni nu poate deveni duşmanul propriului lui popor şi nu avem decât să nu realizăm cele ce ne-am angajat – reducerea de cheltuieli bugetare – şi să încercăm sa ne finanţăm de pe piaţa liberă”, a spus Băsescu. El s-a declarat însă convins că România nu ar reuşi să facă aceste împrumuturi pe piaţa liberă din cauza situaţiei de pe piaţa financiară din Uniune.
El a spus că va insista ca scrisoarea către FMI să plece în exact termenii în care a fost negociată, avand convingerea că, decât mărirea de taxe, este mai bună reducerea constrolată de venituri.
Preşedintele a ţinut să prezinte „cancerul” din bugetul de stat.
„Salariile reprezintă 27% din bugetul de stat, cheltuielile sociale plus pensiile reprezintă 36 % din bugetul de stat. Vă rog să adunaţi: 27 plus 36 înseamnă 63% din bugetul de stat pentru salarii în sectorul bugetar, plus cheltuielile sociale. Mai punem o cheltuială fixă, care înseamnă 1% din PIB, deci 3% din bugetul de stat – contribuţia noastră la bugetul UE. Deci în total 66% din bugetul de stat este cu cheltuieli salariale plus cheltuieli sociale plus taxa, contribuţia de 3% la bugetul UE”, a explicat Băsescu.
El a precizat că „diferenţa este destinată cheltuielilor materiale din spitale, din şcoli, cheltuielilor cu Armata, cu Ministerul de Intere şi cu alte instituţii ale statului care trebuie să funcţioneze”.
„Sigur, cheltuielile din aceste sectoare nu se pot încadra în doar 34% din buget cât rămân la dispoziţie. Şi atunci aceste cheltuieli se duc în deficit”, a comentat şeful statului.
Băsescu a spus că fără niciun fel de măsuri de reducere a cheltuielilor din sistemul bugetar şi a celor sociale, deficitul din acest an ar fi fost de minim 9,1% din PIB.
„9,1%, pentru uşurinţă să spunem 9. Înmulţiţi cu 1,3 miliarde, cât înseamnă un procent din PIB. Înseamnă că statul român trebuia să împrumute 11,7 miliarde de euro pentru a-şi acoperi cheltuielile de funcţionare”, a continuat preşedintele.
El a spus că prin reducerile anunţate, deficitul ar fi de 6,8%, în loc de 9,1 %, ceea ce, potrivit calculelor sale, înseamnă aproape 8 miliarde de euro deficit.
„Deci 8,8 miliarde deficit prin reducere pensiilor şi salariilor din sistemul bugetar”, a spus preşedintele, care a calculat în timpul declaraţiei cât înseamnă în miliarde de euro deficitul propus pentru 2010.
Preşedintele a mai spus că, din această sumă, circa patru miliarde trebuie împrumutate de pe piaţa liberă.
Am constatat un deficit de comunicare la Guvern, să dea atenţie dialogului
Băsescu a spus că în discuţiile cu grupurile parlamentare proguvernamentale pe marginea scrisorii de intenţie către FMI care să conţină măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, a constatat „un deficit de comunicare între Guvern şi grupurile parlamentare”.
„Cred că Guvernul şi miniştrii trebuie să dea atenţie mult mai mare dialogului cu grupurile parlamentare, cel puţin cu cele care susţin Guvernul, deşi ar fi bine să informeze inclusiv partidele din opoziţie dacă îşi manifestă disponibilitatea. Cred că miniştrii ar trebui să le comunice mai bine care sunt măsurile pe care intenţionează să le ia şi care este situaţia reală”, a adăugat el.
El a afirmat că a dat curs invitaţiei grupurilor parlamentare proguvernamentale de a informa despre situaţia economică, dar ar fi făcut acelaşi lucru şi cu grupurile partidelor din opoziţie, „dacă ar fi existat din partea lor un astfel de interes”.
Unele media fac eforturi pentru a trata criza ca ţinând de incompetenţă
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, marţi seară, că a dorit să prezinte grupurilor parlamentare proguvernamentale situaţia reală a crizei, pentru că unele grupuri media fac eforturi de a prezenta situaţia ca fiind legată de incompetenţa guvernanţilor.
Băsescu a spus că a considerat ca fiind responsabilitatea lui de a informa corect despre situaţia reală a bugetului, dar şi de a anunţa, pe 6 mai, măsurile de reducere a cheltuielor bugetare convenite cu Guvernul şi cu Banca Naţională.
„Vreau să înţelegeţi foarte bine (…) că nu mi-a făcut deloc plăcere să anunţ pe data de 6 mai soluţiile de restructurare a cheltuielor cu aparatul bugetar, de reducere a salariilor, de reducere a plăţilor sociale, inclusiv a pensiilor. Dar este o chestiune de responsabilitate. Nu de multe ori te afli în situaţii în care trebuie să ai atitudini, poziţii împotriva cetăţenilor tăi, cel puţin aparent împotriva lor. Eu sunt într-o astfel de situaţie datorită crizei economice şi am considerat că este obligaţia mea să am o atitudine responsabilă”, a afirmat el.
Preşedintele a menţionat că a informat grupurile parlamentare proguvernamentale despre situaţia economică pentru a trece peste „efortul” pe care unele media le fac pentru a prezenta criza financiară ca pe o consecinţă a incompetenţei guvernanţilor actuali.
„Astăzi am informat grupurile care susţin Guvernul care este situaţia reală în care ne aflăm, dincolo de efortul formidabil pe care îl fac unele mijloace media de a dezinforma şi a trata criza ca o chestiune de incompetenţă a cuiva. Criza este o realitate la nivel european, nu doar în Romania, este în toate statele membre ale UE şi numele mai nou pe care eu îmi permit să îl dau este de criză a datoriilor suverane a statelor membre”, a afirmat Băsescu.
El a menţionat că România, având o datorie publică mai mică decât a altor state membre ale Uniunii, are obligaţia de acţiona prin restructurarea cheltuielilor bugetare acum, pentru a-şi reduce dependenţa de împrumutul extern.
„România este într-o situaţie dificilă, dar nu mai dificilă decât a altor state. Dacă luăm măsurile care trebuie luate acum, avem şanse să valorificăm în favoarea nostră momentul în care creşterea economică va fi posibilă”, a adăugat Băsescu.
Preşedintele nu a precizat la ce trusturi de presă se referă.
