Raportul Departamentului de Stat american privind respectarea drepturilor omului critică discriminarea romilor în România, condiţiile din închisori şi limitarea libertăţii religioase, semnalând abuzuri împotriva femeilor, lipsa de imparţialitate a justiţiei şi persistenţa problemei corupţiei.
aportul Departamentului de Stat pe anul 2009 menţionează condiţiile precare din penitenciare, acte de agresiune ale poliţiei împotriva romilor, lipsa de imparţialitate a justiţiei, supusă uneori influenţelor politice, îngrădirea libertăţii religioase, corupţia funcţionarilor publici, traficul de persoane, exploatarea sexuală şi discriminarea romilor.
În secţiunea „Respectarea integrităţii persoanei”, raportul precizează că agenţii guvernamentali nu au comis nicio crimă motivată politic, fiind însă menţionate cazurile a doi bărbaţi împuşcaţi de poliţie, Ciprian Muşat, un tănăr de 28 de ani ucis în judeţul Galaţi, şi Sorin Pârvu, împuşcat în Brăila. Raportul notează că Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) atrăsese atenţia că poliţia română utilizează forţa excesiv în cazuri de infracţiuni minore.
Conform raportului, numeroase organizaţii neguvernamentale şi instituţii de presă au semnalat abuzuri comise de poliţie împotriva suspecţilor aflaţi în stare de reţinere sau arest şi a romilor. De asemenea, raportul menţionează existenţa unor abuzuri împotriva copiilor abandonaţi, în special a celor cu dizabilităţi, internaţi în instituţii de stat. Potrivit raportului, organizaţii precum Romani CRISS au criticat modul în care sunt organizate descinderile poliţiei în comunităţile de romi.
„Condiţiile din închisori rămân dure şi, în general, nu îndeplinesc standardele internaţionale. Guvernul a permis vizitele de monitorizare efectuate de observatori independenţi şi, în unele închisori, condiţiile de detenţie s-au îmbunătăţit”, precizează raportul Departamentului de Stat pe 2009, notând că organizaţia APADOR-CH a semnalat că mâncarea deţinuţilor nu conţine numărul minim de calorii, iar apa din unele penitenciare nu este potabilă. „Guvernul continuă eforturile, inclusiv prin parteneriate cu ONG-uri, pentru ameliorarea condiţiilor de detenţie, pentru diversificarea activităţilor zilnice, oferirea de cursuri de pregătire şi programe educaţionale, precum şi pentru a opri răspândirea virusului HIV şi a tuberculozei”, subliniază raportul.
„Deşi în general poliţia respectă legile şi procedurile interne, corupţia în cadrul poliţiei rămâne un motiv important pentru care cetăţenii nu respectă poliţia”, subliniază Departamentul de Stat american.
La capitolul justiţie, raportul notează că există percepţia publică că sistemul judiciar român ar fi „corupt, lent şi adesea nedrept”. Organizaţii neguvernamentale şi oficiali au criticat frecvent sistemul judiciar în cursul anului 2009, unul dintre motive fiind eşecul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a crea proceduri pentru contracararea situaţiilor de conflict de interese.
În ceea ce priveşte retrocedarea proprietăţilor, Departamentul de Stat observă că unele asociaţii ale proprietarilor continuă să denunţe lentoarea procedurilor de retrocedare la nivel local. De asemenea, au existat dispute între Biserica Ortodoxă şi Biserica Greco-Catolică privind refuzul retrocedării unor proprietăţi în pofida existenţei unor ordine judecătoreşti în acest sens.
Referindu-se la respectarea vieţii private, raportul subliniază că „există încă impresia larg răspândită că interceptările ilegale continuă să existe” în România.
A doua secţiune a raportului se referă la „Respectarea libertăţilor civile”.
„Legislaţia din România prevede respectarea libertăţii de expresie şi a presei, iar Guvernul respectă în general aceste drepturi. Jurnaliştii şi cetăţenii pot critica autorităţile, inclusiv pe cele de la nivel înalt. Există însă cazuri izolate în care autorităţile intimidează sau cenzurează presa ori atacă jurnaliştii. În cursul anului 2009, au existat cazuri în care oficiali sau politicieni au insultat sau au hărţuit jurnalişti”, continuă documentul.
Deşi „Constituţia şi legislaţia garantează libertatea religioasă şi Guvernul respectă, la modul general, acest drept, există totuşi unele restricţii, iar unele grupuri religioase minoritare continuă să susţină că oficiali guvernamentali şi membri ai clerului ortodox obstrucţionează acţiunile de prozelitism şi alte activităţi religioase”, subliniază raportul.
La capitolul „Discriminare”, se menţionează că în 2009 au continuat actele de antisemitism, inclusiv vandalismul împotriva unor monumente evreieşti, autorii acestor incidente rămânând de multe ori necunoscuţi. Centrul pentru Monitorizarea Antisemitismului în România (MCA România) a observat că autorităţile au tendinţa de a minimiza aceste acte, atribuindu-le de obicei copiilor, beţivilor sau persoanelor cu boli psihice.
În secţiunea a treia – „Respectarea drepturilor politice”, Departamentul de Stat subliniază că alegerile din România se desfăşoară liber şi corect, în pofida unor nereguli precum cumpărarea voturilor şi votul multiplu.
În secţiunea referitoare la „Corupţie şi Transparenţa Guvernului”, documentul subliniază că deşi sunt prevăzute pedepse penale pentru oficialii corupţi, „Guvernul nu aplică legislaţia în mod eficient, unii oficiali fiind implicaţi uneori în acte de corupţie fără a fi sancţionaţi”.
„Răspunsul ineficient al autorităţilor la actele de corupţie continuă să fie o sursă de intense critici publice şi dezbateri politice”, subliniază Departamentul de Stat, notând că deocamdată nu a fost condamnat niciun funcţionar de rang înalt suspectat de corupţie.
În privinţa cooperării Guvernului României cu organizaţiile internaţionale, documentul constată că, la modul general, oficialii români dau dovadă de cooperare, permiţând vizitele reprezentanţilor ONU şi ai altor organizaţii internaţionale.
În secţiunea „Discriminare, abuzuri sociale şi trafic de persoane”, raportul Departamentului de Stat menţionează că legislaţia din România interzice discriminarea pe criterii de rasă, sex, dizabilităţi, etnie, limbă sau statut social. „Cu toate acestea, Guvernul nu a aplicat aceste interdicţii eficient în anumite cazuri, iar femeile, romii şi alte minorităţi sunt supuse adesea discriminării şi violenţei”, notează documentul.
„Violenţa împotriva femeilor, inclusiv abuzurile conjugale, continuă să fie o problemă serioasă, iar Guvernul nu o abordează în mod eficient. Legislaţia interzice violenţa domestică şi permite intervenţia poliţiei în astfel de cazuri. Totuşi, legislaţia este greu de aplicat deoarece intră în contradicţie cu procedurile penale, nefiind prevăzute ordine de restricţionare”, subliniază raportul.
„Prostituţia este ilegală, dar se întâlneşte destul de frecvent. Poliţia se limitează la amendarea prostituatelor. (…) De asemenea, legea interzice discriminarea pe criterii de gen, inclusiv hărţuirea sexuală, însă interesul public asupra acestor probleme continuă să fie scăzut, neexistând programe eficiente pentru combaterea hărţuirii sexuale”, notează raportul, subliniind că România are probleme serioase şi cu traficul de persoane, fiind o ţară de origine şi de tranzit.
„Discriminarea romilor continuă să fie o sursă de preocupare majoră. Organizaţiile romilor denunţă brutalitatea poliţiei, în special agresiunile şi actele de persecutare”, precum şi discriminarea socială, notează raportul.
De asemenea, România este criticată la capitolul exploatării minorilor, în special a celor de etnie romă, care încă sunt văzuţi pe străzi cerşind sau spălând parbrize, chiar şi la vârste de cinci ani.
