Vine gripa. Porcii sunt aici
Traind de-atata amar in cocina prost-gustului, a nesimtirii si lacomiei, n-ar trebui sa fim speriati de virusul care ne vine din Mexic.Gripa porcina are la noi traditie. Las deoparte vremea comunismului, las, deocamdata, lecturile din Orwell si rolul de capatai jucat de porci in transparenta lui alegorie, „Ferma animalelor”.
Ma refer la vremurile noi, ale dezghetului postdecembrist, cand mizeria umana s-a ridicat din strafunduri, raspandindu-se pe orizontala societatii romanesti – pe care, de altfel, intre timp a si sufocat-o. Erau primele zile de libertate, umblam buimaci de fericire pe strazi, ne gandeam ce bine va fi in lumea noua, fara Ceausescu, fara securisti, fara activisti. Sa fi trecut zece zile de la Craciunul insangerat cand un prieten din Germania a sunat la redactie sa ne spuna ca trimisese cateva masini de scris pentru scriitorii timisoreni. „Mergeti maine la adresa cutare, preluati-le, inregistrati-le si distribuiti-le autorilor tineri!”
Am votat – deprinsesem rapid regulile democratiei! – o delegatie de cinci oameni si, la ora convenita, ne-am prezentat la parterul unei cladiri sumbre. S-a dovedit ca masinile de scris fusesera depozitate in sala de sport a unei scoli pentru handicapati. N-am vazut imediat aspectul metaforic al intamplarii, desi ulterior ea mi s-a impus cu o forta devastatoare. Ne-a intampinat – culmea! – un scriitor, marunt versificator de cuplete si epigrame in grai banatean. Avea reputatia unui bonom plin de haz, care facea deliciul doamnelor iubitoare de romante.
Acum, insa, era total metamorfozat: inalt, solid, cu voce aspra, s-a adresat celui care-si asumase conducerea grupului: „Ce doriti? Nu stiti ca aici se afla ajutoarele pentru partidul XYZ? Sunt bunuri trimise oamenilor nostri care au infundat puscariile, care au suferit si s-au sacrificat”. Seful nostru a ingaimat: „Scuzati-ma, nici nu stiam ca s-a re-format partidul”. „Noi nu ne-am re-format, n-am avut nevoie sa ne reformam! Noi am existat neintrerupt, in subterana!”
Lacomia porcina – ca sa intru pe teritoriul lui Orwell – si-a procurat, in scurta vreme, acte legale: care prin parlament, care prin guvern, care pe la judete. In structurile administrative, in servicii secrete, in universitati erau oricum de mult. La un moment dat, si-au creat un club exclusivist.
I-au spus, mai intai, Top 100. Apoi, prin inmultire, au ajuns la Top 300, la Top 500 Pentru porcii mai mici s-au gasit functii potrivite, pe la televiziuni, prin radio, prin presa Si iata-i, astazi, dominand totul, perfect organizati, in marea ferma animaliera in care-au transformat tara. Ca pe unii pe care-i cunosc mai bine, imi repugna mai ales fermierii din presa. Nu de alta, dar au batjocorit o meserie nobila, au profanat si profaneaza cu o energie respingatoare un domeniu care ar trebui sa insanatoseasca societatea, nu s-o imbolnaveasca de nervi.
Tineti minte cum a inceput suinizarea tarii? La inceput au fost stirile aberant- senzationaliste: seria nesfarsita de juni ce violau babe, gainile cu sase picioare, criminalii in serie. Apoi au avansat in prim-plan vindecatorii miraculosi, ghicitoarele, minerii, fotbalistii, curvele, idiotii, jefuitorii de banci, analfabetii, bodyguarzii, arbitrii. Totul sub atenta supraveghere a producatorilor si realizatorilor de emisiuni.
Intorcand realitatea ca pe o manusa, multi dintre ei au trecut din culise in studiouri si ridica agresiv ratul, distrugand tot ce poate sa le primejduiasca interesele. Mi-i inchipui, seara tarziu, inainte de culcare, privind in reluare emisiunile in care au balacarit din greu, au improscat cu vorbe de ocara, au mintit cu nerusinare, au falsificat declaratii si au rescris intamplari. Cum sa nu-si zambeasca draceste in oglinda, cand si ziua tocmai scursa a functionat dupa logica perfecta a molimei?!
Traind de-atata amar in cocina prostului- gust, a nesimtirii si lacomiei, n-ar trebui sa fim speriati de virusul care ne vine din Mexic. La ce ravagii fac mercenarii din presa, la zbieretele si guitaturile isterice transmise prin canalele specializate in stiri, bietul Orwell ar avea, el, ce sa invete. Ii avem aici pe toti: Old Major, Napoleon, Snowball, Squealer, Minimus, porcul-tiran, porcul-propagandist, porcul- statistician, porcul-duios, porcul-revoltat, porcul-compozitor
Gripa porcina e jucarie pe langa infectia care a invadat, prin jurnalistii vanduti, fiecare coltisor din linistea, normalitatea si sanatatea noastra mintala. Nascuti – sau inventati – in subteranele setei de inavutire, conditionati de spaima ca vor pierde protectia patronilor care le-au pus belciuge- n nas, scurmatorii-analisti ar putea chiar ucide. Ceea ce fac, de fapt, in fiecare zi, cu o violenta, o patima si o ura mai puternica decat virusii confratilor mexicani.
Mircea Mihaies
