Frunzele de nuc, mierea, sâmburii de caise, vanilia, lamâia, urzica, busuiocul extractul de melc sau gălbenele, toate reprezintă ingredientele folosite de sute de ani cu scopul de a prelungi tinereţea.
Azi, ingredientele de frumuseţe folosite pe timpul bunicii au luat forma produselor de îngrijire, fabricate în mod industrial de companiile româneşti. În timp ce multinaţionalele se laudă cu ultimele descoperiri ale chimiei în domeniul cosmeticelor, producătorii autohtoni “reinventează” ingredientele naturale.
Extractul din cereale sau soia concurează cu coenzima Q10, fabricată în laborator. Iar când ingrediente folosite în bucătărie precum busuiocul, uleiul de măsline, mierea, vanilia sau urzica sunt transformate în produse de îngrijire, cosmeticele sunt folosite cu mai multă încredere.
Marketingul internaţional ia faţa cosmeticelor româneşti
Mihaela Turdean, directorul general al Farmec Cluj, a declarat pentru evz.ro că, în ciuda faptului că bugetele de marketing ale multinaţionalelor sunt mult mai mari decât ale producătorilor români, la nivel de inovaţie şi calitate, produsele româneşti sunt “extrem de competitive”.
Turdean susţine că în timp ce companiile internaţionale au descoperit de curând ingrediente precum acidul hialuronic sau lăptişorul de matcă, producătorii români le folosesc de mai bine de 15 ani.
Consumatori mai informaţi
Acesta reprezintă doar unul dintre motivele pentru care cosmeticele româneşti fac înconjurul lumii.
De exemplu, Thailanda, Canada, Kuwei, Elveţia, Danemarca, Polonia, Finlanda, Liban, Emiratele Arabe Unite, Olanda, SUA, Iordania, Spania sau Ungaria sunt doar câteva dintre ţările în care ajung produsele Farmec, fabricate la Cluj.
De asemenea, şi produsele Gerocossen sunt căutate la export. Potrivit reprezentanţilor companiei, cosmeticele se găsesc în ţări precum Italia, Grecia, Maroc, Emiratele Arabe Unite, Japonia sau Franţa.
Şi cosmeticele Hofigal sunt unele dintre cele mai căutate la export, în condiţiile în care producătorii spun că atât consumatorii străini, cât şi cei autohtoni sunt din ce în ce mai informaţi.
Apidermin şi Doina, aceleaşi ambalaje de zeci de ani
În ciuda concurenţei, produse precum Apidermin sau laptele demachiant Doina se găsesc pe piaţa românească de zeci de ani, cu acelaşi ambalaj.
Cu toate acestea, ca şi majoritatea produselor româneşti, nici cosmeticele nu se prea găsesc pe rafturile hipermarket-urilor.
Motivul este acelaşi: taxele percepute de acestea sunt prea mari pentru producătorii români.
Constantin Popa, directorul economic al Complexului Apicol Veceslav Harnaj, producător şi al cremei de faţă Apidermin, spune că condiţiile impuse de reprezentanţii lanţurilor de hipermarketuri fac ca vânzarea cosmeticelor să nu mai fie rentabilă.
Ambalajul, 2 euro din costul produsului
În aceste condiţii, producătorii români îşi vând bunurile în farmacii şi magazinele mici.
Dacă cea mai mare parte din costurile producătorilor străini sunt generate de cheltuielile de promovare, în cazul producătorilor români, de cele mai multe ori, ambalajul este cel care ridică preţul cosmeticelor.
Constantin Popa spune că ambalajul reprezintă 20% din costul total al produsului, iar cutia de plastic a unei creme poate ajunge şi până la 2 euro.
