O româncă stabilită în Marea Britanie, care a trimis în ţară peste 13.000 de lei, susţine că a fost păgubită prin sistemul Western Union.
Vara trecută, Elena Rozan, o româncă stabilită de mulţi ani în Marea Britanie, a trimis în ţară suma de 13.152,24 de lei. Banii ar fi trebuit ridicaţi de la sucursala BRD Gherla, din Cluj. Numai că, în ţară, bărbatului care s-a prezentat la bancă cu numărul de identificare i s-a refuzat plata, cerându-i-se să schimbe suma din lei în euro şi abia apoi în lei. Din cauza schimbului valutar făcut în plus, bărbatul a ridicat cu circa 200 de lei mai puţin.
Reprezentanţii băncii implicate în acest caz susţin însă că toate neplăcerile au fost cauzate de cel care a ridicat banii pentru că a cerut să i se dea euro.
„Semnăturile de pe acte nu sunt la fel”
Ca să nu fie niciun fel de problemă, Elena a cerut în mod expres atunci când a mers să trimită banii ca, în România, să poate fi ridicaţi în lei şi a plătit toate taxele pentru această operaţiune.
„Pentru ceea ce s-a întâmplat este de vină angajatul care a operat tranzacţia la BRD. Am făcut o reclamaţie la Direcţia Generală BRD Bucureşti, însă mi s-a spus că cel care a ridicat banii a cerut euro şi apoi s-a răzgândit. Este de-a dreptul aberantă această afirmaţie deoarece eu i-am comunicat exact suma pe care trebuie s-o ridice în lei”, susţine Elena Roza.
Femeia a reclamat abuzul şi la Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (OJPC) din Cluj, însă fără niciun rezultat. Reprezentanţii OJPC i-au spus că de fapt banii fuseseră trimişi în lire.
„Operatorul i-a prezentat clientului
opţiunile de ridicare numerar a contravalorii sumei de 3.000 de lire, în euro, dolari sau lei. Ca urmare, clientul a solicitat prima dată
ridicarea sumei în euro, lucru dovedit de semnarea schimbului valutar lire sterline/euro. După scurt timp, clientul s-a răzgândit şi a solicitat suma respectivă în lei, operaţiunea fiind acceptată prin semnătura clientului pe formularul de schimb valutar euro/lei”, afirmă reprezentanţii OJPC în răspunsul pe care i l-au dat femeii la reclamaţia făcută.
Elena susţine însă că cel care a mers să ridice banii nu a semnat niciun document de primire a sumelor respective. „Acest lucru se vede foarte clar pe do cumentele pe care le-a prezentant BRD celor de la OJPC, pentru că semnăturile nu sunt la fel”, susţine femeia.
REPLICĂ
„Personalul agenţiei a respectat normele interne”
Reprezentanţii companiei BRD Groupe Societe Generale susţin că în acest caz banii primiţi prin Western Union au fost de fapt timişi în lire sterline, iar operatorul de ghişeu i-a precizat clientului că banii pot fi ridicaţi în lei, euro sau dolari.
„Clientul a optat pentru ridicarea banilor în euro, ceea ce a condus la realizarea unui schimb valutar liră sterlină/euro. Imediat după aceea, a cerut schimbarea sumei în lei. Pentru ambele operaţiuni există chitanţe semnate de client”, susţine Traian Traicu, şef serviciu relaţii cu media al băncii BRD. Reprezentantul firmei spune că după efectuarea acestor operaţiuni clientul a revenit în agenţie, solicitând ridicarea sumei prin schimbarea din lire sterline în lei.
„Banca a dorit să îi satisfacă această cerere şi i-a precizat că este necesară returnarea sumei ridicate deja în vederea stornării operaţiunii iniţiale. Clientul a optat să nu mai realizeze această operaţiune. Personalul agenţiei a respectat normele interne în acest caz”, adaugă Traian Traicu.
