Cine beneficiaza de cei 9700 km. patrati castigati de Romania la Haga.

Grupurile OMV-Petrom şi Rompetrol sunt principalii câştigători ai zăcămintelor româneşti de ţiţei şi gaze naturale din platoul Mării Negre. Principalii beneficiari ai deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, prin care 9.700 de kilometri pătraţi din platoul continental al Mării Negre revin României, sunt companiile Petrom şi Rompetrol. OMV-Petrom va avea acces direct la mai mult de 30% din suprafaţa perimetrului Neptun (afectat de litigiul cu Ucraina), unde specialiştii estimează că se găsesc zăcăminte importante de hidrocarburi.

Pe de altă parte, Rompetrol câştigă indirect: compania canadiană Sterling Resources Ltd., care a concesionat zăcămintele de petrol şi gaze din platformele Pelican şi Midia (Marea Neagră), forează în funcţie de estimările grupului Rompetrol, cu care are contract încă din mai 2005. Atunci, holdingul petrolier era controlat de magnatul Dinu Patriciu, iar Guvernul României era condus de Călin Popescu-Tăriceanu. În prezent, 75% din acţiunile Rompetrol sunt deţinute de grupul kazah KazMunaiGas.

Omul şi logistica lui Patriciu

Sterling Resources şi Rompetrol Well Services (divizie Rompetrol) au încheiat un contract în baza căruia firma românească execută activităţi de „mudlogging“ – adică prospectează perimetrele de forare, stabilind dacă în zonele respective există rezerve de ţiţei sau de gaze naturale. Compania canadiană şi magnatul român mai au un numitor comun: se numeşte Nicolae Vidu, e administrator la Rompetrol WS şi, simultan, director adjunct al sucursalei româneşti a Sterling Resources (Midia Resources).

Canadianul Stephen Birrell, membru în conducerea Sterling Resources şi director general al subsidiarei din România, este rezervat în declaraţiile privind contractul cu grupul lui Patriciu: „Când am decis să începem forările la platforma Craiova Sud (n.r. – 2005), am realizat că aveam nevoie de suport logistic. Aşa că am desfăşurat un proces de selectare a celui mai bun partener capabil să ne asigure serviciile de prospectare care ne lipseau“, a descris Birrell debutul relaţiei cu Rompetrol.

Pe de altă parte, Nicolae Ionescu, directorul de vânzări al grupului Rompetrol, a declarat în exclusivitate pentru EVZ: „Am început să lucrăm cu Sterling în 2005. Şi în prezent avem un contract comercial de prestări servicii, care se reînnoieşte periodic. În baza lui, Rompetrol se ocupă de «mudlogging» şi «cementing jobs». Cu alte cuvinte, facem prognozarea la sondă a zăcămintelor de ţiţei şi de gaze naturale şi le oferim servicii de cimentare la sondă. Chiar în urmă cu o jumătate de an, am executat astfel de prospecţiuni în perimetrul Midia, concesionat de subsidiara din România a Sterling, Midia Resources. Rompetrol le oferă tehnica prin care pot să estimeze în proporţie de 90 la sută dacă în platformele forate există sau nu resursele pe care ei le caută“, confirmă directorul Nicolae Ionescu.

„Nimic la întâmplare“

Stephen Birrell devine evaziv când este întrebat de ce Sterling a ales grupul Rompetrol, în care Patriciu mai deţine 25 la sută din acţiuni: „Nu a fost nimic la întâmplare. În industria asta, totul e foarte strict. I-am ales pentru competenţa lor“, a declarat Birrell.

Nicolae Ionescu e pe aceeaşi frecvenţă: „Nu pot să dau detalii despre modul în care au ajuns să se intersecteze cele două companii“.

Birrell are o viziune proprie şi faţă de dubla calitate a lui Nicolae Vidu privind colaborarea dintre Sterling şi Rompetrol: „Adevărat, domnul Vidu e adjunctul meu şi, din câte ştiu, lucrează şi pentru ei. Dar asta nu are legătură cu contractele încheiate. Cu Rompetrol lucrăm pentru că ne oferă cele mai bune servicii, iar Vidu ne e alături datorită competenţei sale“.

În baza contractului, cele două companii colaborează de fiecare dată când Sterling decide să deschidă un nou câmp de forare. „De la ei aflăm dacă putem găsi în subsol resursele pe care le căutăm sau nu“, a conchis Birrell.

Prima acţiune Sterling-Rompetrol a fost în urmă cu patru ani. Atunci, compania lui Patriciu a executat cimentare la sondă şi măsurători de foraj în perimetrul E III – 7 Craiova Sud (1,5 milioane ha), obţinut de canadieni în 2000.

Compania canadiană are concesionate pe teritoriul României câmpurile din sud-vestul ţării (Craiova) şi platformele Pelican XIII şi Midia XV, aflate în jurul Insulei Şerpilor din Marea Neagră. Pe 11 decembrie 2006, compania canadiană a devenit unic exploatator al platformelor maritime, când a cumpărat 80 la sută din acţiunile Talisman Petroleum Ltd., fostul concesionar al zonei.

În decembrie 2007, investiţiile Sterling în România se ridicau la 21,4 milioane USD. Suma a crescut brusc în câteva luni: în septembrie 2008, au raportat 40 de milioane USD.

AUSTRIECII ÎŞI FREACĂ MÂINILE

Petrom are acces la mai multe resurse

Prin decizia Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, cea mai mare companie din România – Petrom – are acces direct la mai mult de 30% din suprafaţa perimetrului Neptun, unde specialiştii estimează că se găsesc zăcăminte importante de hidrocarburi.

• „Aproximativ 30% din perimetrul Neptun deţinut de Petrom era afectat de litigiul cu Ucraina. Acum, compania îşi poate extinde lucrările şi în zona respectivă“, a declarat pentru EVZ Gicu Boroşi, director general al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Petrom, deţinută de grupul austriac OMV, mai deţine şi perimetrul Istria în platforma continentală a Mării Negre, aria celor două (Istria şi Neptun) fiind de peste 13.500 de kilometri pătraţi. Petrom produce în prezent, pe platforma continentală, prin cele patru zăcăminte – Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe şi Pescăruş – şi încă unul aflat în stadiu de dezvoltare (Delta), aproape 31.000 de barili echivalent petrol, ceea ce reprezintă aproximativ 16% din producţia companiei din România, potrivit unui comunicat al Petrom, din decembrie anul trecut.

Conform sursei citate, Petrom a încheiat un acord cu sucursala din România a corporaţiei Exxon- Mobil pentru exploatarea blocului Neptun. Cele două perimetre se află în custodia Petrom încă din anul 1995, potrivit informaţiilor transmise de ANRM.

Conform contractului de privatizare al companiei româneşti cu OMV, încheiat în anul 2004, zăcămintele din platoul continental au rămas în „ograda“ Petrom. Mai mult, reprezentanţii ANRM susţin că Petrom şi-a manifestat deja interesul pentru a participa la licitaţiile de concesionare a zonelor care i-au revenit României prin decizia din această săptămână a instanţei de la Haga. (Ciprian Mailat)

ANEXA BUCLUCAŞĂ

Demiteri şi anchete în „lupta pentru ţiţei“

La nici o zi după ce autorităţile au sărbătorit victoria în disputa cu Ucraina au căzut primele capete. Ieri, premierul Emil Boc l-a demis pe Bogdan Găbudeanu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), autoritate care are ca atribuţii concesionarea perimetrelor de hidrocarburi şi alte resurse minerale.

Boroşi: „Mă aştept să fiu şi eu demis“

Deşi nu a motivat decizia, premierul a cerut declasificarea anexei HG 1446, emisă în luna noiembrie anul trecut de cabinetul Tăriceanu, prin care s-a aprobat un act adiţional la contractul de concesionare a resurselor din perimetrele Pelican şi Midia către o filială a companiei canadiene Sterling Resources din Marea Britanie.

Totodată, Boc a sesizat Corpul de Control pentru a elucida condiţiile în care a fost semnat contractul de concesionare încheiat între ANRM şi Sterling. Declasificarea anexei poate fi făcută, potrivit legislaţiei în vigoare, doar cu acordul părţilor, adică ANRM şi compania Sterling.

Contactat telefonic, Gicu Boroşi, director general al ANRM, a precizat că nu ştie care au fost motivele ce au condus la demisia preşedintelui agenţiei şi spune că „nu s-a făcut nimic ilegal“. „Dacă aşa stă situaţia, mă aştept să fiu şi eu demis“, a spus acesta.

Cele două zone au fost concesionate de Rompetrol, pe atunci companie deţinută de stat şi care administra zăcămintele din Marea Neagră, către Enterprise Oil. Ulterior, contractul a fost pasat către firma Paladin, de aici ajungând la Sterling.

Conform notei de fundamentare a actului normativ, autorităţile au solicitat investitorului „să folosească, cu precădere, firme prestatoare de servicii din România“. Până în prezent, Sterling „a lucrat“ cu grupul Rompetrol şi Grup Servicii Petroliere.

E.ON vrea gaze de la Sterling

Compania E.ON România este interesată să cumpere gazele pe care Sterling le-ar putea extrage din Marea Neagră şi să le vândă pe piaţa internă. Directorul general E.ON România, Frank Hajdinjak, a declarat că nu exclude discuţii şi cu Petrom, altă companie care are drepturi de explorare în platoul continental. (Cristina Sbîrn)

POZIŢIE

Explicaţiile lui Tăriceanu

Contractul de cesiune a perimetrelor Pelican şi Midia a fost semnat în 1992 de guvernul Stolojan, a afirmat ieri la un post TV fostul premier, Călin Popescu-Tăriceanu. Prin HG 1446/2008 nu s-a făcut nimic ilegal, susţine Tăriceanu.

• „Nu cred că este ceva nelegal“, a spus fostul premier.

Potrivit acestuia, şeful cancelariei, Dorin Marian (fost angajat al Rompetrol), care a semnat actul din partea guvernului, a solicitat un aviz de la MAE referitor la HG 1446/2008, având în vedere litigiul cu Ucraina, iar răspunsul a fost unul favorabil. Conform fostului ministru al economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, contractul cu Sterling a fost reînnoit de toate guvernele suc cesive. Vosganian a subliniat că actul adiţional nu a prelungit contractul. (Romulus Georgescu)