Pentru a-si atinge menirea, serviciile publice de informare in masa incearca, in tarile dezvoltate, sa se adapteze la noile media, preferatele unui public tot mai satul de televizor si radio. Dupa 50 de ani de activitate, televiziunea romana are planuri similare, insa extrem de timide si eclipsate de nevoia de a se lepada de povara trecutului, pe care il priveste cu nostalgie.
Exact cu 50 de ani in urma, concernul IBM lansa pe piata primul hard-drive de calculator, mare cat doua frigidere. Tot atunci, intr-o fosta sala de cinematograf din Bucuresti, era infiintata Televiziunea Romana, care avea sa inceapa transmisia in decembrie 1956.
In septembrie 2006, IBM se mandreste cu primul microprocesor capabil sa efectueze la viteza de un petaflop (un milion de miliarde de calcule pe secunda). Tot acum, progresul tehnic forteaza serviciile publice de televiziune din lume sa se orienteze spre cele mai avansate media – Internet, telefonie mobila -, bazate pe tehnologii de ultima ora si capabile de tot felul de minunatii. La acelasi lucru aspira si TVR, institutie pentru care, totusi, modul cum se misca lucrurile in audiovizualul public de pe mapamond este mult prea rapid.
Amintiri din copilarie
Martea trecuta, TVR organiza, in propria-i 〞ograda” din Dorobanti, un spectacol fulminant, pentru a-si marca a 50-a aniversare si pentru a-si lansa grila de toamna. Printre saltimbanci francezi si mixaje audio-video, pe ritmuri tehno, ale unor piese celebre de pe vremea 〞Club T” si 〞Steaua fara nume”, presedintele Tudor Giurgiu a tinut sa precizeze ca institutia pe care o conduce nu vrea sa se lase coplesita de nostalgie si amintiri, ci vrea sa se concentreze pe propriul viitor. Totul, incepand cu reforma interna necesara pentru a scapa de imaginea de televiziune 〞de stat” si a se transforma in televiziune publica 〞pe bune”.
〞Schimbarea acestei perceptii este o provocare enorma, pentru anii ce vor veni, iar pentru a reusi va trebui sa ne schimbam mentalitatea. Trebuie sa ne modernizam toate programele, dar si intreaga institutie, in ansamblul ei”, suna speech-ul sefului TVR. Sef care nu reuseste totusi sa scape de emotia faptului ca lucreaza in continuare cu personaje care 〞i-au marcat copilaria” in perioada comunista.
Tonul abordat de Tudor Giurgiu saptamana trecuta a contrastat cu acela mult mai agresiv folosit cu doar cateva luni in urma, cand enunta planurile pe termen lung ale TVR: sa-si diversifice oferta de serviciu public prin crearea unor posturi de nisa, sa se pregateasca pentru trecerea la televiziune 〞on-demand” si sa devina furnizor de continut pentru noile media, indeosebi platformele online si de telefonie mobila. Pentru moment, singurele mostre de adaptare vin printr-o pagina de Internet dedicata celor 50 de ani de televiziune de stat/publica, TVR50.ro, si prin niste 〞surprize” din noua grila a canalului TVR 2.
Serviciu public de Internet si telefonie mobila
Aspiratiile conducerii TVR se suprapun pe ce se intampla deja in multe dintre tarile vest-europene, dupa cum arata, la un seminar desfasurat luna aceasta la Bucuresti, Werner Rumphorst, directorul Departamentului Juridic al European Broadcasting Union (EBU).
Potrivit acestuia, daca vor sa reziste pierderilor masive de audienta, ce favorizeaza atat noile media, cat si posturile concurente, canalele audiovizualului public din tarile central si est-europene, inclusiv Romania, trebuie sa adopte rapid cele mai noi platforme de comunicare in masa.
Rumphorst reprezinta o institutie cu sase ani mai batrana decat Televiziunea Romana si care reuneste posturile publice din peste 70 de tari. El este autorizat, in aceasta calitate, sa avertizeze posturile publice romanesti in legatura cu neajunsurile si greselile lor. Printre acestea se numara faptul ca ele isi argumenteaza in continuare taxa aplicata publicului prin modalitatea de difuzare a serviciului public, si nu prin continut, in conditiile in care adaptarea la noile media si revolta tot mai multor consumatori fata de respectivele taxe fac cu atat mai necesara raportarea la ceea ce se transmite – informatie de interes public – si mai putin la cum se transmite aceasta informatie.
Pentru posturile publice, aceasta ratiune, sustinuta prin acorduri europene, este cu atat mai convenabila cu cat ea ar obliga toti locuitorii unei tari sa contribuie la finantarea serviciului audiovizual care ofera 〞valoare publica”.
Pe de alta parte, acelasi Rumphorst a condamnat o practica a postului public romanesc – mentinerea canalului TVRi, dedicat romanilor de peste hotare. Potrivit reprezentantului EBU, romanii din Romania nu sunt obligati sa plateasca pentru un serviciu adresat celor care au parasit tara in favoarea unor standarde de viata mult mai bune, in Occident.
Animal 〞unic” sau pe cale de disparitie?
Rumphorst etaleaza insa un mod de gandire tot mai contestat in Occident, unde dezvoltarea Internetului si transformarile sociale pe care acesta le produce devin un argument tot mai solid pentru cei care contesta insasi existenta serviciului public.
Experti precum David Elstein, unul dintre reputatii oameni de televiziune din Marea Britanie, contesta tot ce tine de televiziunea publica. In prezent, contrastul tot mai mare dintre ceea ce ofera audiovizualul public si subiectele de interes intoarse pe toate fetele de comunitatile online ridica serioase semne de intrebare privind asa-numita 〞valoare publica”, termen impus in ultimii ani de BBC, ce reflecta continutul informativ de mare importanta sociala sau de alta natura pentru publicul larg.
Intr-o analiza publicata sub auspiciile Institutului pentru Afaceri Economice (AEI) din Marea Britanie, Epstein – fost sef la Thames Television, BskyB si Channel 5 – argumenteaza ca aceasta 〞valoare publica”, in conditiile actuale, nu delimiteaza nicidecum o institutie precum BBC de concurenta comerciala, la fel de capabila sa ofere informatii de interes public fara un buget de peste 60 de miliarde de euro anual, colectat din banii cetateanului de rand. Lucru cu atat mai valabil in tari precum Romania, unde participarea directa la lupta concurentiala face din serviciul public, potrivit afirmatiilor lui Werner Rumphorst, un 〞animal unic”, ce tine cont si de competitie, si de raspunderea in fata publicului.
