LONDRA / 13:30, 22.10.2008 Comorile Bizanţului, răspândite în lumea întreagă în urma secolelor de jafuri, vor putea fi văzute, începând de sâmbătă, la Academia Regală din Londra, într-o expoziţie excepţională consacrată splendorilor din acest oraş, situat la graniţa dintre Europa şi Asia. Expoziţia, care poartă denumirea „Bizanţ 330 – 1453„, va fi deschisă până pe 22 martie 2009. Robin Cormack, unul din organizatorii acestei expoziţii, a catalogat expoziţia drept „o călătorie în timp”, de-a lungul celor 1.000 de ani de istorie a Bizanţului, care a fost „primul imperiu creştin”. 
Din cauza fragilităţii lor, aceste obiecte de artă nu vor mai fi niciodată împrumutate unei alte galerii de către proprietarii lor. Cele mai multe dintre cele 340 de obiecte prezentate nu au fost niciodată mutate. Ele provin din 85 de colecţii private şi naţionale. Muzeul Metropolitan din New York a acceptat să împrumute, pentru prima oară în istoria lui, faimoasa cupă de argint din Antiohia, descoperită în 1911, despre care s-a crezut o perioadă că ar fi Sfântul Graal. „Am dorit ca publicul să privească altfel Bizanţul. Literatura a evocat declinul acestei epoci, decadenţa şi multe alte stereotipuri. Sperăm ca vizitatorii să vadă şi altceva decât declin sau decadenţă”, a precizat Cormack. Datorită unei dispuneri cronologice a obiectelor, vizitatorul poate să înţeleagă mai bine dezvoltarea acestui oraş, înfiinţat de împăratul Constantin în 300 d.Cr. -, denumit Bizanţ, Constantinopole sau Istanbul, până la căderea lui în mâinile otomanilor, în 1453. 
Expoziţia nu neglijează influenţa enormă pe care oraşul a avut-o asupra Renaşterii italiene sau a altor civilizaţii, precum cea rusă. Un micromozaic reprezentându-l pe Iisus Cristos reprezintă exemplul perfect al traseelor haotice pe care le-au urmat aceste comori: fabricat în Constantinopole, a fost trimis în mânăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai, la poalele muntelui Horeb, unde legenda spune că Moise a primit tabla cu cele 10 porunci, după care a fost furat de un cavaler italian, în timpul unei cruciade, acesta oferindu-l ulterior unei biserici din Roma. 
„În prezent, este una din cele mai preţioase relicve ale Bisericii Catolice„, a subliniat Cormack. Icoane, picturi, mozaicuri, obiecte din argint, fildeş şi email, manuscrise, articole de îmbrăcăminte şi alte obiecte din viaţa cotidiană deschid o fereastră spre viaţa intimă a unui imperiu care a inventat arta creştină într-o epocă în care orice reprezentare a lui Cristos era strict interzisă. O sală este consacrată în întregime icoanelor provenite de la mânăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai, monument înscris, în 2002, în patrimoniul UNESCO.
Două icoane, care au fost împrumutate de la mânăstirea din Kiev, au fost expuse şi ele. Una dintre acestea constituie cea mai veche reprezentare a lui Cristos în „apariţia lui oficială”, cu părul lung şi barbă. Vor fi expuse şi comorile păstrate în Basilica San-Marco din Veneţia, un exemplu de arhitectură bizantină, printre care se numără celebra cupă a patriarhilor. Potricit organizatorilor şi şefilor Academiei Regale din Londra, aceasta este cea mai importantă expoziţie de artă bizantină organizată în Marea Britanie în ultimii 50 de ani.
