O igienă dentară necorespunzătoare, dinţii neîngrijiţi şi gingiile sângerânde se pot afla la originea bolilor cardiace, potrivit unui studiu făcut public săptămâna aceasta, la Dublin, în cadrul unei reuniuni de specialitate.
Bolile de inimă sunt asociate în general cu fumatul, obezitatea şi un nivel necorespunzător al colesterolului. Cu toate acestea, profesorul Howard Jenkinson de la Universitatea din Bristol, contrazice aceste asocieri, precizând că, chiar şi în cazul unei sănătăţi foarte bune, există riscul apariţiei de maladii cardiace atunci când starea dinţilor unei persoane nu este foarte bună.
Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Bristol şi de la Colegiul Regal de Chirurgie din Irlanda, persoanele care nu îşi spală dinţii în mod regulat riscă apariţia unei sângerări a gingiilor, porţiunile sângerânde permiţând intrarea în organism a bacteriilor din cavitatea bucală, care sunt în număr de circa 700.
„Gura este, probabil, locul cel mai murdar al corpului uman”, a remarcat Steve Kerrigan de la Colegiul regal de chirurgie din Irlanda.
Kerrigan a descris procesul: gingiile care sângerează permit bacteriilor să acceadă la vasele sanguine, unde se colează pe plachete – componente sanguine care servesc la coagulare – şi cauzează „o coagulare în interiorul vaselor de sânge”, împiedicând parţial sângele să revină în inimă şi determinând o creştere a riscului unui atac cardiac.
O altă echipă, condusă de Greg Seymour de la Unievrsitatea Otago Dunedin din Noua Zeelandă, a studiat legătura existentă între bacteriile provenind de la o igienă orală precară a gurii şi arteroscleroză. Cercetătorii au analizat rolul pe care îl pot juca „proteinele de stres” produse în timp ce celulele sunt expuse la inflamaţii, toxine, lipsă de oxigen şi apă. Rolul acestor „proteine de stres” este de a ajuta alte proteine să se mişte dincolo de membranele celulare.
În mod normal, sistemul imunitar nu reacţionează la proteinele de stres ale individului, însă reacţia sa la cele provenite de la agenţi patogeni, care îşi au originea în bacteriile din cavitatea bucală, antrenează o reacţie generală a tuturor proteinelor de stres. Astfel, „globulele albe se pot acumula în ţesuturile arterelor” provocând arteroscleroză, a explicat Seymour.
