Ultimele statistici arată că doar 7,5% din români îşi permit să-şi cumpere o casă.Nivelul scăzut de economisire şi condiţiile de eligibilitate cerute de bănci limitează, în egală măsură, posibilitatea de cumpărare a unei locuinţe.
Numai 10% au venituri de peste 1.000 de euro pe lună, salariul mediu din ţara noastră fiind mult sub media regională.
Deşi nu are bani pentru casă, unul din doi români intenţionează, în schimb, să-şi ia o maşină în următorii doi ani. Conform unui studiu realizat de GE Money, peste 56% din cei care vor o maşină nouă ar plăti pentru ea peste 8.000 de euro.
Piaţa rezidenţială se adresează celor cu venituri mult peste medie
Deşi mulţi tineri visează la o casă nouă, doar o mică parte dintre aceştia au un salariu care să acopere ratele lunare ale unui împrumut imobiliar.
Potrivit unui studiu al grupului Unicredit, doar 7,5% din români îşi permit să-şi cumpere o locuinţă. Studiul are la bază 1.000 de interviuri realizate în Capitală, în mari oraşe şi în sate şi are în vedere atât achiziţia locuinţelor de credit, cât şi din economii.
Totuşi, un sfert dintre cei chestionaţi au aşteptări pozitive privind creşterea salariilor şi intenţionează să cumpere un imobil în următorii zece ani. Cu toate că veniturile reale ale românilor au crescut semnificativ în ultimii ani, salariul mediu din ţara noastră rămâne printre cele mai scăzute din zona Europei Centrale şi de Est. Practic, la finele lui 2007, un român câştiga doar 309 euro pe lună, cu mult sub media regională de 567 euro.
1.000 de euro/lună pentru 10% din familii
Statisticile oficiale arată că doar 10% din familiile din România au venituri de peste 1.000 de euro pe lună. Alţi factori care limitează capacitatea de achiziţie a unei locuinţe sunt nivelul scăzut de economisire şi condiţiile de eligibilitate cerute de bănci la acordarea unui împrumut imobiliar.
În plus, faţă de nivelul din anul 2000, apartamentele s-au scumpit de aproximativ 4-5 ori, cu mult peste creşterea salarială din ultimii 7-8 ani. În aceste condiţii, piaţa imobiliară rezidenţială nu se poate adresa decât populaţiei cu venituri ridicate, dar din ce în ce mai mult păturii superioare a clasei medii.
Pentru aprecierea capacităţii de achiziţie, specialiştii calculează un indice, prin raportarea preţului pe metru pătrat într-un apartament vechi la salariul mediul net lunar. În 2007, indicele a fost de 7, aproape dublu faţă de nivelul din anul 2000.
În Cehia, indicele capacităţii de achiziţie este 1, în Bulgaria 2,6 şi 4,8 în Ucraina. Cu cât raportul este mai mare, cu atât scade capacitatea de cumpărare a unei locuinţe.
Căpşunarii susţin cererea
Analiştii Unicredit spun că, în prezent, 60% din cererea de locuinţe vine din partea populaţiei. Dintre aceştia, un număr important îl reprezintă românii care lucrează în străinătate şi care au investit o bună parte din banii trimişi în ţară în sectorul imobiliar. Restul de 40% al cumpărătorilor este format din investitori privaţi, cei mai mulţi străini. Totuşi, majorarea dobânzilor şi slăbirea leului pot afecta capacitatea de finanţare, conducând la o temperare a cererii pentru locuinţe.
