Psihologii atrag atenţia că disconfortul psihic apare şi la copii, ca urmare a suprasolicitării din partea unei familii prea ambiţioase
Depresia reprezintă cea mai frecventă tulburare psihică întâlnită în România. Anual sunt diagnosticate aproximativ 23.000 de cazuri noi de depresie. Această afecţiune se manifestă în principal prin timiditate excesivă şi izolare de persoanele din jur. Teama de a nu fi etichetat drept „nebun” îi face pe cei cu astfel de probleme să amâne consultarea unui specialist, îngreunând în acest fel procesul de vindecare.
În cazul în care starea de depresie, de disconfort psihic durează mai mult de o lună, este necesară consultarea unui specialist. Însă acest lucru nu se întâmplă în cele mai multe dintre cazuri. Pacienţii nu apelează la sfatul unui psihiatru, ca urmare a existenţei unor idei preconcepute – „eu nu sunt nebun”, întârziind astfel aplicarea unui tratament.
„Bolnavii apelează cu întârziere la medicii specialişti, iar atunci când o fac nu pot beneficia imediat de tratament medicamentos deoarece diagnosticarea se face după o monitorizare a afecţiunii timp de câteva luni, perioadă în care simptomele depresiei se agravează”, a explicat dr. Alexandru Paziuc, medic primar la Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc.
Potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), ţara noastră se află pe locul cinci în Europa ca incidenţă a tulburărilor psihice, în contextul în care 20 la sută din populaţia României suferă în acest moment de o afecţiune mintală. Statistica OMS arată că unul din patru români va dezvolta o tulburare mintală în decursul vieţii.
Dr. Paziuc a adăugat că „peste 60 la sută din internări se fac în cazul persoanelor cu depresie şi alcoolism, acestea fiind urmate de cazurile de schizofrenie, principalul vinovat fiind stresul zilnic. Aceste tulburări depresive sunt strâns legate de problemele pe care le avem la serviciu”.
Tulburarea psihică, existentă şi la copii
Psihologii atrag atenţia asupra faptului că depresia apare tot mai des şi în rândul copiilor ca urmare a stresului şi a suprasolicitării din partea unei familii hiperprotective, hiperambiţioase, care dezechilibrează evoluţia copilului.
„Tendinţa schizoidă poate apărea chiar după al doilea an de viaţă, deoarece copilul primeşte mesaje diverse precum „nu te iubesc dacă nu faci acest lucru”, sau „nu eşti suficient de bun pentru a reuşi acest lucru”. Atunci când copilul începe să ofere o tot mai mare importanţă părerii celor din jur referitoare la el, apare tendinţa distructivă”, a explicat psihoterapeutul Zenovia Paziuc, medic la Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc.
Idei preconcepute
Majoritatea persoanelor sunt ghidate de idei preconcepute atunci când au de-a face cu oameni care au suferit o traumă psihică. „Aceste persoane se pot vindeca şi pot avea o viaţă normală atât timp cât munca medicală este continuată şi în plan social, prin tratarea bolnavilor fără discriminare. Trebuie să se schimbe percepţia negativă asupra bolii, deoarece un număr foarte mic de schizofrenici sau depresivi prezintă un comportament anormal”, a conchis dr. Paziuc.
