Creditorii societăţilor incluse într-un proces de fuziune sau divizare pot face opoziţie acestei operaţiuni, pentru recuperarea creanţei, dar fără ca formularea acestei opoziţii să aibă ca efect suspendarea executării fuziunii sau divizării şi fără să poată împiedica realizarea procedurii.
Creditorii nu vor mai putea bloca prin opoziţie fuziunea sau divizarea unei firme datornice (Imagine: Andrei Pungovschi/Mediafax Foto)
Modificarea a fost introdusă de Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă aprobată în şedinţa de miercuri şi care completează Legea societăţilor comerciale.
În document se arată că fuziunea şi divizarea societăţilor comerciale sunt operaţiuni etapizate, fiecare fază având o durată apreciabilă şi ajungându-se astfel ca o fuziune să fie finalizată chiar la un an de la iniţiere, moment la care condiţiile financiare şi caracteristicile circuitului comercial ar putea suferi modificări esenţiale care să pună la îndoială chiar oportunitatea demersului.
Cel mai important impediment îl constituie caracterul suspensiv de drept al opoziţiei, care, în condiţiile volumului extrem de ridicat de cauze aflate pe rolul instanţelor şi în continuă tendinţă de creştere, poate determina şi o amânare pe termen nedeterminat a momentului finalizării operaţiunii.
„În contextul economic actual, ce impune adoptarea şi implementarea rapidă a unor măsuri de reorganizare, de restructurare a afacerii, acest mecanism extrem de costisitor în privinţa timpului necesar a fi alocat se dovedeşte a fi nu numai inadecvat, ci chiar un obstacol serios, care, în final, conduce la imposibilitatea aplicării unei soluţii de redresare a unui operator economic „, este argumentul Guvernului.
Prin ordonanţa adoptată miercuri a fost eliminat caracterul suspensiv al opoziţiei şi s-a decis ca un creditor social să nu poată bloca operaţiunea de fuziune sau divizare. Creditorul social care are o creanţă certă, lichidă şi anterioară publicării proiectului de fuziune şi care nu deţine deja garanţii are dreptul de a obţine garanţii adecvate sau plata anticipată a creanţei, dacă situaţia financiară a societăţii debitoare sau a societăţii succesoare în drepturi o impune. Orice astfel de creditor care deţine o creanţă certă, lichidă şi anterioară datei publicării proiectului de fuziune sau de divizare, nescadentă la data publicării şi care nu deţine deja garanţii sau privilegii adecvate aferente creanţei sale poate face opoziţie în vederea garantării satisfacerii creanţei sale, în termen de 30 zile de la data publicării proiectului de fuziune sau de divizare.
Formularea unei opoziţii nu va avea însă ca efect suspendarea executării fuziunii sau divizării şi nu va împiedica realizarea operaţiunii.
„S-a mers pe ideea conservării dreptului creditorului, în sensul că în mod obligatoriu societatea debitoare, care urmează să fuzioneze sau să se dividă, trebuie să constituie garanţii adecvate pentru creditor astfel încât acesta să fie satisfăcut în drepturile sale şi să aibă garanţia că pe viitor îşi va recupera creanţa de la viitoarea societate. În situaţia în care societatea debitoare refuză să constituie asemenea garanţii, atunci judecătorul, de îndată şi cu precădere, va declara creanţa creditorului care nu este încă exigibilă ca fiind una exigibilă şi se merge pe procedura executării silite”, a declarat, la finalul şedinţei de guvern, Alina Bica, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
Întrebat dacă noile reguli vor fi aplicate şi în cazul societăţilor care vor forma cele două companii din sectorul energetic, Hidroenergetica şi Electra, secretarul de stat a susţinut că ordonanţa nu se referă la cazuri particulare.
„Nu cunosc o astfel de situaţie, co-iniţiator pe acest proiect este Ministerul Economiei şi ordonanţa se referă, cel puţin din nota de fundamentare pe care noi am creat-o, la un număr de aproximativ 15.000 de fuziuni şi divizări care există la acest moment în ţară, fără să avem de-a face cu cazuri particulare”, a spus Bica.
Împotriva înfiinţării celor două societăţi au fost iniţiate în instanţă 19 procese, de către sindicaliştii de la Hidrosind, Fondul Proprietatea şi acţionari ai Fondului Proprietatea. Din acest motiv, înfiinţarea Electra şi Hidroenergetica a fost amânată cu cel puţin şase luni, faţă de termenul anunţat de autorităţi, respectiv 1 iulie.