Lipsa de „drăgălăşenii diplomatice” a lui Nicolas Sarkozy la summitul UE de joi a făcut „o favoare” Uniunii, obligând-o să accepte să analizeze problema romilor, comentează Der Spiegel în ediţia online
Presa germană: Nicolas Sarkozy a obligat UE să accepte problema romilor (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Deşi Sarkozy „nu şi-a făcut mulţi prieteni în UE prin apărarea agresivă a expulzării romilor”, comentatorii germani consideră că el a făcut un serviciu Uniunii Europene, impunând pe agenda acesteia subiectul romilor.
„Guvernul Sarkozy are dreptate când cere unor ţări ca România să facă mai mult pentru romi”, scrie Suddeutsche Zeitung, adăugând că „este greu să-l condamni pe Sarkozy pentru că a acţionat împotriva taberelor ilegale din Franţa”. Ziarul remarcă însă că motivele lui Sarkozy sunt greşite, deoarece el încearcă, „din motive populiste”, să prezinte problema romilor din Franţa drept „cea mai mare problemă” a ţării, „o idee absurdă”.
Sarkozy nu este primul preşedinte francez care se implică într-o confruntare cu Comisia, în pofida faptului că aceasta „pare neintentenţionată”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ziarul susţine că preşedintele francez nu a intenţionat să transforme „ofensiva deportărilor într-un subiect de dezbatere europeană” şi că, deşi caută aliaţi în acest demers, „a găsit doar unul, în persoana premierului italian Silvio Berlusconi”.
„Cu izbucnirile de la summit-ul UE, Sarkozy a făcut, de fapt, tuturor o favoare”, scrie The Financial Times Deutschland. „Dacă s-ar fi purtat mai diplomatic, problema romilor în UE ar fi dispărut între zâmbete politicoase”, continuă publicaţia, subliniind că „atacurile acestuia au făcut imposibilă ascunderea problemei sub covor”. Liderii Uniunii trebuie să hotărâscă, acum, cum să rezolve două probleme – „cum să reacţioneze faţă de populiştii care nu respectă legea europeană” şi „ce se va întâmpla cu romii”.
Disputa între Reding şi Sarkozy „are şi o parte bună”, este de părere Berliner Zeitung, adăugând: „Deşi nu este foarte probabil, există o mică speranţă că Uniunea ar putea acţiona pentru a găsi o linie comună”, care ar permite ca „romii să nu mai fie (mingea) de fotbal a unor lideri politici care urmăresc să câştige voturi”.