România ar trebui să treacă de la 1 ianuarie 2011, după şase ani de cotă unică, la un sistem de impozitare progresivă a veniturilor, inclusiv a tutoror pensiilor, concomitent cu scăderea TVA, susţine ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.
Vlădescu anunţă sfârşitul cotei unice, scăderea TVA şi impozit progresiv, inclusiv pe toate pensiile (Imagine: Razvan_Chirita/Mediafax Foto)
După ce a administrat regimul de cotă unică şi în precedentul mandat de ministru, în guvernul liberal Tăriceanu, Vlădescu afirmă acum că trebuie considerată încheiată epoca sistemului de cotă unică, având în vedere noua conjunctură economică şi nevoile de dezvoltare ale României, scrie Ziarul Financiar în ediţia de marţi.
Vlădescu susţine că introducerea impozitului pe venitul global în trepte progresive ar permite statului să încurajeze sistemele private de pensii şi de asigurări de sănătate prin acordarea de deductibilităţi substanţiale, astfel fiind uşurată povara care tinde să sufoce bugetul de stat. Pentru încurajarea consumului, ministrul vede necesară reducerea cotei de TVA la începutul anului viitor.
Pentru funcţionarea României este neapărat nevoie de introducerea de la 1 ianuarie 2011 a unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor, în trepte mici care să plece cât mai de jos, cota unică de 16% fiind o etapă încheiată în noua conjunctură economică, afirmă Vlădescu.
El spune că opţiunea pentru impozitarea progresivă este susţinută de toate expertizele tehnice care arată că la actuala stare a economiei, cu recesiune mai mare de 1,5% în 2010 şi perspective foarte
rezervate pentru 2011, cota de 16% nu mai poate susţine bugetul astfel încât să fie finanţate în continuare educaţia, sănătarea sau pensiile.
„Pentru fiecare lucru există o anumită perioadă de viaţă. Cota unică a fost o epocă, dar acum s-a încheiat şi nu o spun ca să lansez o discuţie politică, pentru că proiectul meu de impozit progresiv pe venitul global nu este nici împotriva PD-L (care a iniţiat cota unică şi o susţine în continuare – n.r.), nici în favoarea PSD (susţinător tradiţional al impozitării progresive – n.r.). Este o opţiune strict profesională, bazată pe calcule ale experţilor din minister”, a declarat Vlădescu.
Ministrul cu statut de tehnocrat în Guvernul Boc nu ezită să afirme că din punctul său de vedere majorarea TVA la 24% a fost o eroare economică, el pledând în schimb pentru impozitarea tuturor
pensiilor – poziţie susţinută şi de preşedintele Traian Băsescu.
El spune că lucrează la un nou sistem fiscal bazat pe impozitarea progresivă a veniturilor şi pe care va fi construit şi bugetul pe 2011, reluând practic proiectul impozitului pe venitul global conceput în
anul 2000 împreună cu actualii oficiali ai Băncii Naţionale – Valentin Lazea, economist-şef şi Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului băncii centrale.
„Este mare nevoie să trecem la cote progresive de impunere, pentru că nu văd cum altfel vom putea susţine un stat chiar mai puţin social, dar care tot trebuie să facă redistribuire de venituri”.
Ministrul finanţelor susţine că actuala cotă unică nu mai face faţă nevoilor de bani ale bugetului într-o economie care va rămâne în recesiune în 2010.
„După ultimele calcule făcute pe majorarea TVA la 24%, scăderea PIB va fi mai mare de 1,5% anul acesta„.
Sistemul fiscal propus de Vlădescu presupune cote de impozitare progresivă a veniturilor, în trepte foarte mici şi cu zona de scutire plasată foarte jos, aproape de salariul minim pe economie care în prealabil să fie majorat cel puţin cu 30% pentru descurajarea evaziunii pe piaţa forţei de muncă; globalizarea veniturilor cu sistem de deduceri în principal pentru pensii private şi asigurări de
sănătate private; impozit pe profit şi impozit pe dividende redus de la 16% la 15% pentru menţinerea competitivităţii fiscale a României; cotă de TVA redusă cu două-trei puncte procentuale faţă de nivelul actual de 24%; impozit forfetar pentru activităţile care sunt greu de evaluat pe bază de bilanţ contabil (mai ales din sectorul serviciilor); impozitare solidă a proprietăţilor pe baza reevaluării valorii impozabile; legislaţie privind impozitarea „averii vizibile”, care să asigure instrumente de taxare a discrepanţei dintre veniturile declarate şi valoarea bunurilor/proprietăţilor deţinute de un contribuabil.
În România a funcţionat un sistem de impunere pe venitul global până în 2005, reuşindu-se reducerea deficitului bugetar net sub pragul de 3% din PIB. La 1 ianuarie 2005 a fost înlocuit cu cota unică
de 16% pe venit şi pe profit, care treptat a adus încasări în creştere pe seama expansiunii economice foarte rapide.
O miză mare a introducerii impozitului în trepte pe venitul global este aplicarea de deductibilităţi pentru contribuţii la pilonul III de pensii (pensii private facultative) şi pentru asigurări private de sănătate.
„Va fi absolut necesar un sistem de deductibilităţi foarte solid pentru pilonul III de pensii şi pentru sănătate, astfel încât toţi să fie încurajaţi să se gândească la pensii şi asigurări private, pentru că sistemele statale de susţinere şi protecţie socială vor fi tot mai greu de făcut funcţionale. Cel puţin noua generaţie trebuie orientată spre sistemul privat, să apeleze la asigurare medicală în loc să aştepte medicamente compensate”.
Cum va arăta noul sistem fiscal
- cote de impozitare progresivă a veniturilor, inclusiv a tuturor pensiilor, în trepte foarte mici şi cu zona de scutire plasată foarte jos, aproape de salariul minim pe economie care în prealabil să fie majorat cel puţin cu 30% pentru descurajarea evaziunii pe piaţa forţei de muncă
- globalizarea veniturilor cu sistem de deduceri în principal pentru pensii private şi asigurări de sănătate private
- impozit pe profit şi impozit pe dividende reduse de la 16% la 15% pentru menţinerea competitivităţii fiscale a României
- cotă de TVA redusă cu două-trei puncte procentuale faţă de nivelul actual de 24%
- impozit forfetar pentru activităţile care sunt greu de evaluat pe bază de bilanţ contabil (mai ales din sectorul serviciilor)
- impozitare solidă a proprietăţilor pe baza reevaluării valorii impozabile; legislaţie privind impozitarea „averii vizibile”, care să asigure instrumente de taxare a discrepanţei dintre veniturile declarate şi valoarea bunurilor/proprietăţilor deţinute de un contribuabil