Emil Boc la asumarea răspunderii pe Legile austerităţii: Nimeni nu a estimat acest val al crizei Guvernul îşi asumă răspunderea pe Legile austerităţii

La şedinţa la care participă membrii Guvernului şi-au anunţat prezenţa un număr de 428 de senatori şi deputaţi.

Şedinţa, care a început cu 30 de minute întârziere, este condusă de preşedintele Senatului, Mircea Geoană.

Victor Ponta: PSD va depune moţiune de cenzură

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a făcut un apel la premierul Emil Boc şi la Guvern să nu îşi asme răspunederea pentru pentru legi îndreptate împotriva populaţiei, adăugând că în caz contrar PSD va depune moţiune de cenzură, iar Cabinetul va fi, probabil, demis.

„Dacă o veţi face, imediat, la finalul acestei şedinţe, vom depune moţiune de cezură şi probabil veţi pleca din funcţie”, l-a avertizat pe primul ministru deputatul PSD Victor Ponta.

Emil Boc: Cred cu tărie în oameni, dacă le spunem adevărul, ei ne pot ajuta, cheia este să le prezentăm realitatea

Premierul Emil Boc a cerut luni parlamentarilor să acorde Guvernului votul de încredere pentru aplicarea măsurilor de austeritate, apelând la citate din fostul preşedinte american Abraham Lincoln şi susţinând că, fără reducerea cheltuielilor, România va intra în incapacitate de plată.

El şi-a început discursul susţinut în plenul Parlamentului printr-un citat din fostul preşedinte SUA Abraham Lincoln, care afirma: „Cred cu tărie în oameni, dacă le spunem adevărul, ei ne pot ajuta, cheia este să le prezentăm realitatea”.

Emil Boc: Nu mai avem un BCR de vândut pentru a finanţa deficitul

„Suntem în faţa unor decizii extrem de grele şi inpopulare, dar care trebuie asumate pentru a asigura prezentul şi viitorul ţării. Nu mai avem un BCR de vândut pentru a finanţa deficitul”, a spus Boc parlamentarilor, acuzând din nou fostul Executiv de majorarea salariilor şi pensiilor la un nivel nesusţinut de economie.

Neaplicarea măsurilor de austeritate va determina, potrivit premierului, întreruperea acordului cu FMI, ceea ce va antrena numeroase efecte negative în economie, inclusiv riscul ca „băncile-mamă” să nu mai acorde bani pentru refinanţarea creditelor pe termen scurt aflate în derulare în România.

Boc a amintit că România trebuie să se împrumute cu încă trei miliarde euro chiar şi după reducerea cheltuielilor şi că, în lipsa măsurilor de austeritate, România va intra în incapacitate de plată, fără posibilitatea de a mai susţine plata pensiilor şi salariilor începând cu sfârşitul acestui an.

„Vreau să ştiţi că şi în condiţiile menţinerii acordului cu Comisia Europeană şi FMI pentru acoperirea deficitului, avem nevoie de circa trei miliarde de euro de pe piaţa internă sau externă. Dacă nu aplicăm măsuri de reducere a chetuielilor bugetare, nu avem nicio şansă de a putrea asigura aceste resurse financiare. Dincolo de situaţia deficitului bugetar, în condiţiile în care nu aplicăm măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, se pierde acordul cu CE şi FMI, iar în România nu vor mai putea fi efectuate refinanţări ale băncilor-mamă către băncile-fiice pentru credite pe termen scurt de aproximativ 7 miliarde de euro şi de 1,3 miliarde de euro pe termen mediu. Dacă nu suntem credibili în plan extern, băncile-mamă nu vor mai da bani pentru refinanţarea creditelor pe termen scurt din România care sunt în curs ale firmelor şi statului, iar firme vor fi executate pentru că nu îşi vor putea refinanţa împrumutul”, a arătat Boc.

Emil Boc: Sunt extrem de conştient să solicit Parlamentului un vot de încredere

Sunt extrem de conştient să solicit Parlamentului un vot de încredere pentru a salva prezentul şi viitorul acestei ţări. Ieşirea din acordul cu CE şi FMI ar conduce România la incapacitate de plată şi implicit la imposibilitatea plăţii pensiilor şi salariilor. Atâta vreme cât consumăm mai mult decât producem, banii nu pot fi găsiţi.

Ce soluţii avem? Din nefericire aceste deficite s-au accentuat în România. În loc să punem deoparte, am cheltuit. Am conceput în ultimii 20 ani politici de consum. Românii se întreabă de ce estimările erau mai optimiste, de ce nu găsim o altă soluţie mai bună (maj. TVA, cotei unice), de ce suntem nevoiţi să luăm măsuri aspre de austeritate?

Suntem în mijlocul unei crize fără precedent. Nimeni nu a estimat acest val al crizei. Una dintre lecţiile de bază a ultimilor ani, e că nimeni nu a putut prevedea criza. Ţările din UE strâng cureaua şi se grăbesc să-şi reducă cheltuielile publice. Vorbim deja de pachete de austeritate: în Martea Britanie, Italia, Franţa etc.

Cazul Greciei este elocvent. Creditorii internaţionali s-au uitat cu atenţie la deficitele pe care ţările le au. S-a îngustat foarte mult şansa de a împrumuta bani. România vine după 2008 cu deficit. Suntem nevoiţi să luăm acum aceste măsuri dure de reducere a cheluielilor bugetare.

Emil Boc: Majorarea taxelor ar fi falimentat peste 50.000 firme şi ar fi urcat inflaţia la 10%

Se obţin mult mai greu bani. Trebuie să corectăm deficitele României. Care este cea mai bună soluţie? Să majorăm taxele? Să creştem TVA la 24%, cota unică la 20%? Am ajuns la concluzia că o asemenea soluţie nu ar ajuta la ieşirea din criză.

Ne-am uitat la cauzele cronice ale deficitelor: un sistem de pensii nesustenabil; salariile bugetarilor au crescut în ritmuri nesusţinute. Avem pensii speciale la niveluri uriaşe, pensii de boală acordate cu o uşurinţă stupefiantă. Cauze reale pe care le avem în ultimii 20 de ani. Conducători auto cu certificate de handicapat (orbi). Încercăm să corectăm sau ne prefacem că nu există?

Am propus o soluţie responsabilă:

1. Reducerea salariilor şi alte cheltuieli bugetare (pensii, salarii etc.). Deficitele nu se reduc prin creşterea impozitelor. Reducem cheltuielile bugetare şi lăsăm maxim de spaţiu pentru mediul privat, pentru creşterea economică.

2. Inflaţia: să nu uităm că mediul de afaceri este motorul redresării economice. Dificultăţile prin care trece economia: câştigul salarial mediu în sectorul privat este mult mai mic decât în mediul public. Dacă sectorul privat reprezintă unica resursă de creştere a ţării, prin majorarea taxelor am fi secat acel ultim izvor. Comisia Naţională de Prognoză ne arată că o eventuală creştere a TVA şi cotei unice de impozitare ar fi condus la falimentul a cel puţin 50.000 firme în semestrul al doilea al acestui an.

Creşterea taxelor ar fi condus la creşterea inflaţiei şi evident la scăderea puterii de cumpărare. Am fi ajuns la o inflaţie de 10%. Aşa, Inflaţia va rămâne la 3,7%. Cursul euro-leu ar creşte substanţial.

3. Prin majorarea taxelor, consumul final ar fi scăzut cu 4,4% (faţă de o scădere de 2,6% prin reducerea salariilor şi pensiilor), numărul de şomeri ar fi depăşit 850.000 persoane, faţă de estimarea actuală de 750.000 şomeri, iar cel al angajaţilor pentru care nu sunt achitate impozite ar fi fost suplimentat cu încă 90.000 salariaţi.

4. Prin majorarea taxelor, scăderea PIB ar fi fost de 2% în 2010 şi de 1,5 în 2011, în condiţiile în care diminuarea salariilor şi pensiilor conduc la o creştere economică zero sau uşor negativă, în acest an, dar cu tendinţe pozitive în 2011.

5. Majorarea taxelor ar conduce la înrăutăţirea climatului investiţional intern. Investiţiile aduc locuri de muncă şi taxe şi impozite la bugetul de stat. Volumul investiţiilor străine directe ar fi fost limitat la 2,7 miliarde euro în acest an, prin majorarea taxelor, comparativ cu un volum estimat de 4,5 miliarde euro prin menţinerea actualului sistem fiscal – protejarea mediului de afaceri.

6. Şomajul: dacă se majorează taxele, avem la sfârşitul 2010 circa 850.000 de şomeri. Dacă nu majorăm taxele avem 755.000 şomeri, fiecare loc de muncă este important. Soluţia de a nu creşte fiscalitatea este cea mai bună.

7. Creşterea fiscalităţii conduce la creşterea muncii la negru.

Astea sunt argumentele pentru care Guvernul a optat pe soluţia nemajorării fiscalităţii.

Emil Boc: Începând din 2007 s-a rupt raportul dintre productivitate şi salarii

În manieră grafică, începtând din 2007, s-a rupt raportul dintre productivitate şi salarii. În 2007-2008 s-au adoptat politici iresponsabile, de creştere fără acoperire a unor drepturi salariale. S-a preferat, din motive electorale, să se crească pensiile (să se dubleze). Acum plătim acel preţ. În 2007-2008 au fost 20 de acte normative de creştere a salariilor şi pensiilor.

N-ar fi un lucru rău să crească salariille şi pensiile, dar să nu plătim mai târziu aceste cadouri.

Câte Guverne au dat legi pentru pensii speciale – foarte multe. Acest lucru nu mai poate continua. O asemenea situaţie trebuie să fie stopată. Trebuie să facem curăţenie acolo unde nimeni nu a avut curajul să facă. Trebuie să ştie că lăsăm şanse maxime mediului privat şi economic pentru a putea să asigure relansarea econmiei.

Emil Boc: Avem şi măsuri de susţinere a activităţii economice? Da

Avem şi măsuri de susţinere a activităţii economice? Da. Legi ale descentralizării, ale susţineri mediului de afaceri etc. În aceste condiţii avem posibilitatea ca pentru firme să avem 1 mld de euro cu care să-şi achite datoriile. Firmele cu datoriile plătite de stat vor putea să-şi copntinue activitatea.

Sprijinirea IMM prin extinderea plafonului fondului de garantare şi fondului pentru mediul rural.

Evaziunea fiscală – un act normativ complex care vine într-o bătălie directă cu acest fenomen pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat. Niciun guvern din ultimii 20 de ani nu a avut acest curaj.

Modificarea legislaţiei achiziţiilor publice – ne vor da soluţiile necesare pentru susţinerea investiţiilor.

Majorarea plafonului la 40% unde se realizează achiziţii în sistem electronic, stimularea microîntreprinderilor, programul „Prima casă” sau „Rabla”.

Acest program ne va permite să avem resursele necesare pentru fonduri europene. Acest program de reducere a cheltuielilor bugetare va fi dublat de măsuri de austeritate precum reducerea cheltuielilor la buget, reducerea numărului de agenţii şi deconcentrate care nu se justifică.

Asemenea măsuri vor fi continuate pentru că nu pot să rămână doar la nivelul salariilor şi pensiilor. Prin această lege vom reduce abuzul cheltuielilor nejustificate.

Emil Boc: Am căutat ca toţi cei care nu au posibilitatea să muncească să nu fie afectaţi

Acum facem ordine în sistemul bugetar. Legea educaţiei, reforma în sistemul de pensii, descentralizarea în domeniul sănătăţii.

Nu sunt afectate bursele pentru studenţi, doctoranzi, renta viageră pentru sportivi, venitul minim garantat. Acest venit minim garantat nu este afectat, dar este ţintit. Alocaţia de stat nu este afectată, nici alocaţia până la 2 ani, nici alocaţia şi indemnizaţiile pentru copiii cu hadicap. Alocaţia monoparentală şi de plasament nu sunt afectate. Am căutat ca toţi cei care nu au posibilitatea să muncească să nu fie afectaţi.

Emil Boc: Am curaj să mă uit în ochii românilor pentru că sunt un om care vine de jos

În ultimii 20 de ani, la acest microfon au venit foarte mulţi prim-miniştri care, din motive electorale, v-au propus măriri de salarii, de pensii fără să aibă acoperire în creşterea economică a ţării. Astăzi, gândul meu merge spre români obişnuiţi, salariaţi bugetari şi pensionari care ştiu că o duc greu cu veniturile pe care le au şi pe care le vor avea diminuate. În momentul în care am venit cu această soluţie, a fost una pe care am analizat-o cu toţi cei abilitaţi să ia decizi politice şi economice.

Am curaj să mă uit în ochii românilor pentru că sunt un om care vine de jos. Cunosc foarte bine prin ce trec pensionarii şi oameni ide rând. Am ales să vin în faţa lor şi să spun că am ales răul cel mai mic. E dureros pe termen scurt dar va fi sănătos pe termen mediu şi lung. Aceste măsuri sunt cu caracter temporar până la 31 dec 2010.

Emil Boc: E foarte simplu să strigi jos guvernul, dar nu vor veni banii cu aceste strigăte

E foarte simplu să strigi jos guvernul dar nu vor veni banii cu aceste strigăte. A fi populist şi a lăsa ţara să meargă aşa ar însemna să conduc ţara în pragul falimentului şi să ajungem la acea situaţie nedorită de a nu putea plăti luni în şir salariile şi pensiile.

Nu m-am agăţat niciodată de funcţia de premier.

Emil Boc: Trebuie să avem un numitor comun: al contributivităţi

Trebuie să avem un numitor comun: al contributivităţi. Prin acest proiect de lege se restabileşte dreptatea, principiul contributivităţi şi se elimină pensile de lux.

În privinţa unor cazuri concrete: o persoană care astăzi primeşte în mână 20.531 de lei în mod normal, după contribuţie ar trebui să aibă 2400 lei. În acest moment, datorită acestei modalităţi, raportul între cea mai mică şi cea mai mare pensie este 1/100.

Prin ceea ce propunem cu această lege, încercăm şi pe această cale să corectăm derapajele din sistemul de pensii.

Emil Boc: A meţine luxul ar însemna o formă de dispreţ la cei care au pensii mici

Pe cei care se plâng de reducerea pensiilor mici, i-am văzut mari susţinători ai pensiilor de lux.

Acest proiect de lege va conduce la recalcularea pensiilor speciale. Numai din recalcularea a 8.236 de pensii speciale se face o economie cu care ar putea fi plătite lunar 60.000 de pensii medii. A meţine luxul ar însemna o formă de dispreţ la cei care au pensii mici.

Acest proiect mai are o prevedere: reglementează pensiile de invaliditate, având în vedere că numărul lor s-a triplat în 6 ani de zile. Pensiile de invaliditate vor fi reverificate, iar cei care nu sunt în asemenea situaţie să plătească pentru acest abuz.

Cei care prin pile au intrat în sistem să fie trimişi la muncă. Este un proiect care instalează dreptate în sistemul pensiilor.