Raportul interimar privind justiţia română, ce urmează a fi publicat marţi de către Comisia Europeană, arată că rezultatele obţinute în reforma justiţiei sunt limitate, iar cazurile de mare corupţie la nivel înalt în continuare sunt tergiversate sau soluţionate prin achitări controversate.
În domeniul justiţiei, în ultimele şase luni, România nu a putut susţine ritmul alert al reformei aşa cum s-a realizat la mijlocul anului trecut, alegerile prezidenţiale cauzând întârzierea dezbaterilor parlamentare privind Codurile de procedură penală şi civilă, a căror adoptare va fi un pas important în reformă, se arată într-o variantă de raport interimar al CE, obţinută de agenţia MEDIAFAX.
Ultimul raport de progrese a fost publicat în iulie 2009, iar recomadările cuprinse în document constituie termenii de referinţă ai actualului raport al Comisiei Europene (CE), precum şi ai celui final ce va fi publicat în vara anului 2010.
Raportul interimar al CE către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) notează că are ca perioadă de referinţă ultimele şase luni ale anului 2009, nefiind o evaluare în sine, ci o actualizare tehnică a măsurilor care fie au fost realizate, fie aşteaptă să fie realizate în cel mai scurt timp.
Totodată, raportul interimar notează faptul că sistemul judiciar a suferit mari pierderi de personal, „în contextul protestelor din septembrie anul trecut”.
De asemenea, documentul arată că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA-condusă de Daniel Morar), „a menţinut trendul ascendent” în activitatea desfăşurată, iar obţinerea unui nou mandat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Laura Codruţa Kovesi), a constituit „un bun prilej pentru consolidarea rezultatelor din mandatul precedent”.
Raportul intermar al CE notează faptul că pedepsele aplicate de instanţe pentru fapte de mare corupţie sunt, în general, prea indulgente şi nu au efect de descurajare, aşa cum s-a întâmplat în perioadele anterioare în jumătate din toate cazurile, fiind aplicate pedepse minime în 75% din cazuri.
Referitor la durata fazelor proceselor penale, raportul remarcă faptul că acestea sunt de lungă durată, în toate cazurile de mare corupţie învinuiţii invocând cel puţin o dată excepţia de neconstituţionalitate. Deşi Curtea Constituţională nu a admis practic aceste excepţii, multe cazuri au fost astfel întârziate mai mult de şase luni, întrucât procesele au fost suspendate. Documentul consemnează faptul că amendamente aduse legii Curţii Constituţionale care să limiteze caracterul suspensiv al excepţiilor sunt în aşteptarea aprobării Parlamentului, începând din septembrie 2009.
Potrivit raportului citat, rezultatele obţinute în reforma justiţiei sunt limitate, iar jurisprudenţa din domeniul combaterii corupţiei la nivel înalt rămâne în continuare inconsistentă şi insuficientă.
În opinia CE, Agenţia Naţională de Integritate a obţinut progrese şi şi-a extins activitatea, cooperează cu două agenţii neguvermantale pe segmentul activităţilor de prevenire şi a creşterii gradului de conştientizare, în timp ce rolul Consiliului Naţional de Integritate (CNI), ca şi instituţie de control a ANI, n-a fost exercitat în mod eficient.
Documentul mai arată că, după ce în ultimul semestrul al lui 2009 s-au îregistrat progrese minime, România ar trebui să urgenteze adoptarea Codurilor de procedură penală şi civilă şi să pregătească măsurile şi legislaţia necesare implementării acestora. În acest scop, CE recomandă cooperarea dintre factorii politici de decizie şi cei din sistemul judiciar, „în vederea susţinerii acestui demers de importanţă naţională”.
