Televiziunile şi radiourile vor trebui să prezinte ştiri negative şi pozitive în egală măsură, potrivit unei propuneri de modificare a Legii audiovizualului, adoptată în unanimitate ieri de Senat.
Iniţiativa aparţine senatorului PRM Gheorghe Funar şi deputatului PNL Ioan Ghişe. Spre exemplificare, iată cum ar putea arăta titlurile zilei la Pro TV, prezentate de Andreea Esca:
Ştire rea: O adolescentă de 12 ani a fost violată şi bătută cu cruzime de propriul tată.
Ştire bună: Muncitorii de la „Timpuri Noi” au scos de pe linia de fabricaţie un nou produs.
Ştire rea: În SUA, revărsarea fluviului Mississippi a făcut 350 de victime.
Ştire bună: Echipa de fotbal a Parlamentului a învins selecţionata similară a Republicii Moldova.
Ştire rea: O reţea de poliţişti care făceau trafic de carne vie a fost anihilată de procurorii DNA.
Ştire bună: Pe litoralul românesc, au sosit primii turişti germani.
Senatul a adoptat ieri, cu unanimitate de voturi, o propunere legislativă care cere staţiilor de radio şi televiziune să difuzeze ştiri pozitive şi negative în egală măsură
Iniţiatorii legii, senatorul Gheorghe Funar şi deputatul Ioan Ghişe, consideră că ştirile negative au un impact major asupra psihicului telespectatorilor.
Cei doi iniţiatori ai proiectului susţin, în expunerea de motive, că scopul lor este acela de a îmbunătăţi climatul general şi de a oferi şansa publicului să aibă percepţii echilibrate asupra vieţii cotidiene, atât din punct de vedere psihic, cât şi emoţional. Potrivit acestora, studiile de specialitate evidenţiază, fără echivoc, escaladarea bolilor cronice ca urmare a stărilor psihice depresive, iar stările emoţionale şi psihice depresive conduc în mod cert la îmbolnăviri.
Iniţiatorii proiectului afirmă că justeţea propunerii legislative este confirmată de „exemple preluate din cărţi” şi invocă pasaje despre sănătate şi învăţare din lucrările „Tehnica învăţării rapide”, de Sheila Ostrander, şi „Strategii pozitive de muncă şi viaţă”, de Tom Rath, în care se arată că „negativismul ucide”.
Cenzurează libertatea presei
Reprezentanţii postului Realitatea TV susţin că publicul din România este prea deştept pentru a avea nevoie de astfel de legi.
Cătălin Popa, directorul executiv al postului, crede că, dacă s-ar realiza un top cu cele mai ciudate iniţiative legislative, aceasta ar fi pe primul loc. „Într-un top al legilor ciudate din acest an, cred că aceasta este pe locul întâi”, a declarat directorul executiv al Realitatea TV, Cătălin Popa, pentru „Adevărul”.
Acesta spune că nu exista în lume o instituţie care să poată separa ştirile în pozitive şi negative şi că este o lege imposibil de aplicat. „Datoria noastră e să prezentăm evenimentele. Nu putem elimina unele ştiri doar pentru a nu depăşi numărul de ştiri pozitive sau negative”, a mai arătat Cătălin Popa.
Sorin Oancea, vicepreşedinte Antena 1 şi director general Antena 3, a declarat că propunerea legislativă adoptată de Senat reprezintă „încă un element de cenzură a libertăţii presei”.
Acesta a mai afirmat că propunerea legislativă este o prostie. „Cine îmi garantează mie că nu va fi considerată o ştire negativă corupţia din clasa politică sau cea de la nivel administrativ”, a întrebat Sorin Oancea, citat de Mediafax.
Acesta crede că parlamentarii ar trebui „să facă o lege care să îmbunătăţească nivelul de trai al românilor, şi atunci vor îmbunătăţi climatul despre care vorbesc”.
Pro TV crede că se încalcă legea
Reprezentanţii Pro TV consideră că iniţiativa legislativă încalcă libertatea de exprimare. „Această lege este un gest arbitrar şi amatoristic de a clasifica ştirile în bune şi rele, excluzând ideea de informare corectă şi încălcând grav libertatea presei şi libertatea de exprimare, garantate prin Constituţie”, a declarat Maria Apostol, directorul departamentului de PR din Pro TV.
Aceasta a mai declarat că textul legislativ „contravine ideii de informare corectă şi echidistantă şi creează instituţia arbitrului care poate să stabilească ce e bun şi ce e rău în realitate. Presupunem că votarea în unanimitate în Senat este o glumă, ca şi textul legislativ în sine”.
CNA o consideră nefuncţională
Preşedintele CNA, Răsvan Popescu, crede că o astfel de iniţiativă nu este funcţională. „Introducerea unui criteriu în ceea ce priveşte ponderea egală a ştirilor pozitive şi negative în jurnalele TV-radio nu este «funcţională», evenimentele neputând fi «programate»”, a declarat Răsvan Popescu, citat de Mediafax. Acesta mai spune că ştirile reflectă realitatea, nu sunt negative sau pozitive.
„O ştire este o ştire, ea nu este pozitivă sau negativă, ci reflectă pur şi simplu o realitate. Depinde de deontologia jurnalistului ca realitatea să fie reflectată în mod obiectiv”, mai spune preşedintele Consiliului.
Nici Clubul Român de Presă nu e de acord
„Mi se pare «superficial» ca problema mesajului programelor de ştiri să fie tranşată printr-o soluţie matematică, jumate-jumate, folosindu-te de citate înţelepte culese de ici-de colo”, a declarat Indira Crasnea, preşedintele interimar al CRP, citată de Mediafax. Aceasta a mai arătat că, după părerea ei, o problemă serioasă în esenţa sa a fost expediată uşurel de către parlamentari, la final de sesiune.
AJR face haz de parlamentari
Preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din România (AJR), Cezar Ion (foto), arată că problema în ceea ce priveşte modificarea Legii audiovizualului o reprezintă stabilirea calităţii de pozitiv sau negativ. „Problema fundamentală e următoarea: cine apreciază ce e pozitiv şi ce e negativ într-o ştire? Nu e vorba de cazurile flagrante, ci despre nuanţe”, a declarat Cezar Ion, citat de Mediafax.
Acesta a mai spus că, după părerea sa, parlamentarii „alunecă în derizoriu cu acest demers. Ştirea bună e că unii parlamentari se preocupă de starea de sănătate a populaţiei. Ştirea proastă e că populaţia nu se preocupă de starea de sănătate a unora dintre parlamentari. Nu poţi decât să faci haz de necaz”.
AMP afirmă că e o lege delirantă
Agenţia pentru Monitoritarea Presei (AMP) afirmă că acest proiect de lege contravine Constituţiei României şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
„Senatorii care au votat acest proiect de lege demonstrează pe lângă grava necunoaştere a Constituţiei României şi a principiilor elementare care ţin de drepturile omului şi o lipsă de înţelegere a unor principii elementare ale activităţii jurnaliştilor”, afirmă AMP.
